Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Lacul Herăstrău arată diferit în aceste zile. Pe măsură ce apa este evacuată pentru lucrările de consolidare a malurilor anunțate de Primăria Capitalei, pe porțiuni întinse au rămas descoperite fundul lacului, depunerile de mâl și pietrișul de pe margini, printre care pot fi observate numeroase cochilii de scoici.
Fotografiile realizate de G4Media miercuri și joi, 10 și 11 iunie, surprind imaginea neobișnuită a unuia dintre cele mai cunoscute locuri din București: debarcadere rămase deasupra terenului uscat, luciul apei retras cu zeci de metri în anumite zone și păsări adunate pe bancurile de mâl rămase descoperite.
Surprinzător, peisajul nu este unul ostil. Deși fundul lacului a rămas la vedere în multe locuri, nu se simt mirosuri puternice, iar atmosfera din parc pare, în mare măsură, neschimbată.
În afara faptului că alimentarea cu apă din râul Colentina a fost oprită pentru golirea controlată a lacului, parcul pare același. Aleea de pe mal este umbrită de arborii maturi, oamenii se opresc pe bănci privind lacul, iar câțiva copii stau în tăcere la marginea apei. Doar că ceea ce era obișnuit pentru generații de bucureșteni – întinderea continuă de apă – lipsește acum din multe locuri.
Potrivit Primăriei Municipiului București, golirea controlată a lacului reprezintă prima etapă a proiectului de reabilitare a malurilor, care nu au mai fost consolidate niciodată de la amenajarea lacului, în perioada regelui Carol al II-lea.
Conform administrației, lucrările includ golirea lacului, curățarea cuvei, îndepărtarea depunerilor și consolidarea malurilor. Municipalitatea susține că au fost găsite inclusiv trotinete, biciclete, scaune și alte deșeuri aruncate în lac de-a lungul anilor.
Potrivit aceleiași surse, din lac vor fi îndepărtate peste 20.000 de tone de material provenit din decolmatare, acumulat în zeci de ani. Materialul format din mâl și pietre nu va fi transportat în altă parte, ci va fi folosit în cadrul lucrărilor de consolidare.
„Acest material va fi amestecat cu piatră spartă și va fi pus între actualul mal degradat și viitorul mal consolidat. Practic, umple un spațiu de doi metri lățime dintre cele două apărări de mal”, a explicat constructorul Iulian Drăgunoiu.
Primăria insistă însă că Lacul Herăstrău nu va fi desecat complet și că măsurile privind biodiversitatea au fost stabilite împreună cu specialiști.
„Acolo unde se pregătesc lucrările de reabilitare tehnică a început golirea lacului, dar acest lucru vreau să se înțeleagă foarte clar că nu este un impact semnificativ asupra biodiversității”, afirmă Alexandru Birău, biolog implicat în proiect.
Acesta explică faptul că Herăstrăul nu este un ecosistem izolat, ci face parte din salba de lacuri a Colentinei.
„Nu o să fie complet desecat tocmai pentru a facilita relocarea animalelor și a le permite să facă asta într-un timp rezonabil. Se va lăsa un fir de apă, ceea ce reprezintă parcursul râului Colentina prin Herăstrău, iar acesta va facilita conexiunea cu lacurile din aval, precum Tei sau Floreasca”, a declarat biologul. „Din punctul de vedere al animalelor, acest lucru este extraordinar, pentru că ele au mobilitate ridicată și se pot reloca natural.”
Potrivit acestuia, și păsările sau țestoasele își vor putea găsi singure noi locuri potrivite pe măsură ce nivelul apei scade.
Nu știu despre câte generații vorbiți, dar generația mea a mai prins golirea lacului Herăstrău pentru igienizare. La vremea aia, era permis chiar să se colecteze peștele (în n mod organizat, de pescari profesioniști) fiindcă nu se știa că peștele e ființă, doar că poate fi aliment pentru popor.
E bine că se face! In ultimele decenii s-a deprins obiceiul de a se discuta îndelung și a nu se lua nicio decizie pentru ca mereu sunt si obiecții.
Eu nu l-am votat pe Ciucu, fiindcă mai trebuie să treacă timp ca să-mi treacă supărarea pe PNL, dar sunt mulțumit că el a fost ales.
Data viitoare am să-mi calc pe inimă și am să votez PNL Ciucu la PMB.
N-are foarte mare legatura cu Ciucu. Cautati dupa „herastrau” pe G4Media si vedeti ca acest contract a fost semnat cu trei ani in urma, iunie 2023. Imi amintesc cu precizie, pentru ca am fost scan.dalizat (si sunt in continuare, daca cifrele sunt tot alea) de pretul sau.
Ar fi trebuit sa inceapa de mai multe ori de-atunci, dar, deh, suntem in Romania…
Asa ca da, intr-un fel aveti dreptate – are legatura cu Ciucu. Macar, in sfarsit, se intampla.
Altfel, frumos articol (chiar daca eu n-am vazut nici macar o pasare, in niciuna din poze; poate sunt eu chior, sau s-or fi amestecat pozele). Frumos articol, „cu suflet”, chiar mi-a placut… vorba ceea, a facut sa vibreze o coarda.
Pe mine insa ma intereseaza mai putin partea „soft”, emotionala si mai mult cea „hard” – cifrele, costurile, faptele. Asa incat, din postura de cititor fidel, o incurajez pe doamna autoare sa „tina aproape” de subiect, iar data viitoare sa incerce sa obtina si raspunsuri la cateva intrebari mai prozaice:
– Pana la urma, cat costa acest proiect?
– Mult mai important, in ce consta el, respectiv ce obtinem noi – platitorii de taxe locale (finantatorii proiectului, carevasazica) pentru banii respectivi? Ca sa punem lucrurile in context, precedenta mare amenajare (care a fost cumva banala, la nivelul vremurilor respective, un simplu parapet din placi de beton, inalt de 1.0 – 1.5m, poate chiar 2.0 m pe alocuri) inteleg ca dateaza din prima jumatate a secolului 20, adica a rezistat – nu neaparat cu brio, dar multumitor – aproape un secol. Acum, cand pare ca se face o lucrare mult mai ampla, mai complexa (si bineinteles mult mai scumpa), m-as astepta la o durata estimata de viata de macar 200 de ani, daca nu chiar rivalizand cu piramidele. Si o garantie corespunzatoare. Si nu sunt sarcastic, la ce cifre si detalii tehnice am vazut.
Astfel incat sa putem spune si noi, precum predecesorii, ca am platit pentru un parc care nu e al nostru, nici al copiilor nostri, ci al copiilor copiilor nostri etc etc etc.
– Cat vor dura lucrarile?
Un interviu cu patronul firmei executante ar putea fi de asemenea foarte interesant, chiar dincolo de acest proiect.
Dimar, desi in piata dansilor este o firma de dimensiune mica-medie, nu este o firma oarecare si din perspectiva competentelor. Este o firma foarte, foarte interesanta dpdv jurnalistic si tehnic.
Proiectul asta se va termina cam pe cand patronul sau, citat mai sus, va implini o varsta foarte frumoasa. Speranta (si sugestia) mea e ca va dori sa-si lege numele de constructor de o lucrare care ar trebui sa-i supravietuiasca nu ani, ci generatii. Multe generatii, sper.
Daca insi de teapa d-lui S.O. au putut avea tupeul tipic pesedist de a-si lega numele de o lucrare de referinta precum podul Basarab, la care au avut de altfel o contributie nula, dl. Dragunoiu sper sa aiba ambitia onesta si legitima de a-si lega numele de o lucrare pe care a inceput deja sa o execute si pe care urmasii sa o priveasca cu respect si recunostinta. Lasand banii la o parte, poate ca merita sa te gandesti cum ar fi ca nepotii si stranepotii nostri sa-si plimbe propriii copii pe malurile „Garlei” si sa se intrebe, „Bai, nu stiu cine-o fi fost nea Iulica asta la viata lui, da’ a facut o treaba de exceptie, meserias adevarat…”
Vorba ceea – speranta moare ultima.
Pfff, iar fac francezii bani din apele noastre. 😉
E posibil sa fi gresit adresa, site-ul, pentru mesajul dvs.? Ori articolul? Sau va plictiseati si-ati zis sa aruncati, vorba ceea, o piatra in apa?
Din cate stiu eu, si cred ca stiu bine, Apa Nova (daca la ei va referiti) n-au absolut nicio legatura cu Herastraul, cu lacurile bucurestene de agreement in general.