Document: Teren cumpărat de 16 ori mai scump din banii Nuclearelectrica / Cum a fost „evaporată” protecția statului în proiectul SMR / Cine conduce Nova Gas&Trade / Raportul Corpului de Control al Premierului

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O investigație a Corpului de Control al Prim-Ministrului la Societatea Națională „Nuclearelectrica” (SNN) scoate la iveală mecanismul prin care partenerul privat, Nova Power & Gas, ar fi reușit să vândă către compania de proiect RoPower terenul de la Doicești la un preț de 16 ori mai mare decât cel de achiziție.

Raportul indică o „ocolire” a legii societăților comerciale, modificări suspecte de praguri de aprobare cu doar câteva zile înainte de tranzacție și faptul că statul român a finanțat integral o afacere în care riscurile și beneficiile sunt distribuite profund inegal.

Proiectul Reactoarelor Modulare Mici (SMR) de la Doicești, prezentat drept viitorul independenței energetice a României, este umbrit de concluziile Corpului de Control al Premierului.

Documentul arată cum Nuclearelectrica, companie de stat, ar fi finanțat prin împrumuturi achiziția unui teren de la partenerul său privat, Nova Power & Gas, la o valoare mult mai mică, potrivit documentului.

În plus, compania face parte din grupul de firme care a vrut să se asocieze în proiectul României cu SUA prin care țara noastră urma să cumpere gaze naturale lichefiate (GNL) din SUA. Gazele urmau să fie achiziționate prin intermediarul Nova Gas&Trade.

Citește și: 

Raportul Corpului de Control al Prim-Ministrului  poate fi consultat aici

Rețeta succesului pentru privat: Teren de 2,8 milioane de euro, vândut statului cu 46 de milioane

Cronologia tranzacției, așa cum este prezentată în raport, ridică mari semne de întrebare asupra modului în care a fost protejat interesul public.

În decembrie 2021, Nova Power & Gas a plătit efectiv aproximativ 2,8 milioane de euro pentru porțiunea de teren (circa 52 de hectare) necesară proiectului nuclear.

Câțiva ani mai târziu, în iunie 2025, aceeași suprafață a fost transferată către compania comună RoPower (deținută 50/50 de SNN și Nova) pentru suma totală de 46,39 milioane de euro (cu TVA).

Această sumă reprezintă o combinație între un preț de vânzare de 24,34 milioane euro și un „acord de refacturare” de 22,05 milioane euro.

Raportul subliniază că acest preț este de 16 ori mai mare decât cel achitat inițial de Nova, fără a exista o justificare economică solidă pentru o asemenea explozie a valorii.

De menționat este și că amplasamentul de la Doicești, terenul ales pentru realizarea Proiectului SMR, s-a situat, potrivit consultantului american, pe locul al doilea din cele 9 amplasamentele evaluate în final.

Ocolirea Legii 31/1990: SNN, scoasă de sub protecția legii

Una dintre cele mai grave constatări ale Corpului de Control este modul în care s-ar fi evitat expertiza independentă obligatorie.

În mod normal, dacă Nova ar fi adus terenul ca „aport în natură” la capitalul social al RoPower, legea (Art. 44¹ din Legea 31/1990) ar fi impus evaluatori numiți de Registrul Comerțului pentru a preveni supraevaluarea.

În schimb, partenerii au ales să vândă terenul către RoPower la exact 7 zile după ce a expirat termenul de 2 ani de la înființarea societății, termen după care restricțiile legale de protecție a acționarilor (în acest caz, statul român prin SNN) nu mai sunt la fel de stricte. Raportul reține explicit că această strategie „a scos SNN de sub protecția legii”.

„Mecanismul refacturării”: Costuri excluse de KPMG, incluse de Nova

Pentru a umfla prețul peste valoarea de piață, Nova ar fi recurs la un „acord de refacturare”.

Evaluatorul independent (membru Big Four – KPMG) a stabilit valoarea de piață a amplasamentului la 24,45 milioane euro, excluzând cheltuieli de aproximativ 19,1 milioane euro care, în opinia experților, nu adăugau valoare terenului (precum dobânzi la capitalul propriu al Nova sau renovări de clădiri).

Cu toate acestea, Nova a refacturat către RoPower exact aceste costuri excluse, în valoare de 19,49 milioane euro (fără TVA). Printre aceste cheltuieli se numără 5,44 milioane euro reprezentând „dobândă pe capitalul propriu Nova” și lucrări executate de Electrogrup (companie din același grup cu Nova).

Practic, statul, prin Nuclearelectrica, ar fi plătit din împrumuturi inclusiv profitul și dobânzile partenerului său privat.

Praguri de aprobare modificate „cu dedicație” înainte de tranzacție

Raportul evidențiază un sincronism suspect: cu doar 7 zile înainte de semnarea contractului de achiziție a terenului, Adunarea Generală a RoPower, cu votul reprezentantului Nuclearelectrica, a modificat pragurile de aprobare a contractelor.

Pragul de la care era necesară aprobarea Adunării Generale (unde decizia SNN trebuia mandatată oficial) a fost ridicat de la 5 milioane de euro la 50 de milioane de euro. Astfel, tranzacția de 46 de milioane de euro a putut fi aprobată doar de Consiliul de Administrație, evitându-se o transparență mai mare și un control riguros al conducerii SNN asupra modului în care erau cheltuite fondurile publice.

Finanțare integrală de la stat, beneficii 50/50

Până în martie 2026, cheltuielile totale ale proiectului Doicești au ajuns la 275,8 milioane USD. Din această sumă, cea mai mare parte a fost finanțată de Nuclearelectrica prin împrumuturi de acționar (aproximativ 228,6 milioane USD).

Concluzia raportului este că în timp ce Nuclearelectrica asigură fluxul de numerar și își asumă riscul financiar masiv, Nova Power & Gas deține 50% din companie având o contribuție financiară limitată doar la capitalul social (aproximativ 4 milioane euro), restul „aportului” său fiind, de fapt, terenul vândut la preț supraevaluat tot din banii împrumutați de SNN.

Corpul de Control susține că această asociere în cote egale „nu a avut o justificare logică sau economică”, drepturile și obligațiile fiind stabilite într-un mod profund dezechilibrat în detrimentul companiei de stat.

”Corpul de control reține că „conduita partenerului privat a fost una care a avut ca rezultat vânzarea terenului și refacturarea suplimentară a lucrărilor (…)” pentru a crea doar aparența unei tranzacții derulate în condiții de piață liberă, iar asocierea în cote egale nu a avut „o justificare logică sau economică” în contextul în care riscurile, obligațiile și drepturile nu au fost stabilite echilibrat între compania de stat și Nova prin Acordul investitorilor, convenție ce prevalează Actului constitutiv al companiei de proiect”, se precizează în concluzie.