Dreptul european despre dosarul PNL vs. puciști: membrii de partid pot fi excluși pentru motive politice, pe care instanțele – cum ar fi Tribunalul Ilfov – nu le pot judeca. Ce înseamnă, de fapt, mandatul imperativ

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Prin decizia nr. 530 din 2013, Curtea Constituțională a României a stabilit că sancțiunea disciplinară a excluderii din partid trebuie supusă controlului judecătoresc, dar că acesta nu poate fi realizat decât asupra statutului și a regularității desfășurării procedurii statutare în fața organelor cu atribuții jurisdicționale ale partidului, și nu asupra oportunității sancțiunii aplicate. Astfel, instanța judecătorească urmează să analizeze respectarea normelor statutare privind stabilirea și aplicarea sancțiunii și să verifice dacă dreptul părții la apărare și la opinie a fost efectiv asigurat.

Cu alte cuvinte, instanța nu poate verifica decât procedura. Instanța nu poate verifica oportunitatea sancțiunii, deci nu poate hotărî, de exemplu, că abaterea a fost mai puțin gravă decât a apreciat partidul și să o anuleze din astfel de motive sau să înlocuiască excluderea cu o sancțiune mai blândă.

Context

Tribunalul Ilfov a aprobat cu viteză-record cererea a 16 puciști de suspendare a deciziilor Biroului Politic Național. Tribunalul a suspendat joia trecută deciziile până la soluţionarea în mod definitiv a litigiului privind antrenarea răspunderii civile delictuale a PNL.

În mod neobișnuit pentru dosarele cu acest obiect, primul termen a fost stabilit la câteva ore după depunerea acțiunii, adică tot joi, la ora 16, potrivit portalului instanței.

16 parlamentari liberali, printre care Alina Gorghiu și Nicoleta Pauliuc, și-au dat în judecată joi propria formațiune politică – Partidul Național Liberal, acțiunile fiind înregistrate la Tribunalul Ilfov. Potrivit informațiilor G4Media, cei 16 au cerut instanței să anuleze deciziile luate luni de Biroul Politic Național al PNL, decizii împotriva susținerii guvernului Veștea.

Parlamentarii PNL care au introdus mai multe acțiuni în instanță invocă un presupus mandat imperativ (partidul le spune cum să voteze), încălcarea procedurii de vot a Parlamentului (prezent, nu votez), respectiv chichițe procedurale – sfidarea unei ordonanțe președințiale, o presupusă retroactivitate a statutului și faptul că sancțiunile nu ar fi fost “graduale”. Alina Gorghiu a invocat încălcarea dreptului la opinie.

PNL a anunțat că va ataca hotărârea Tribunalului Ilfov, care nu avea competența teritorială pentru a se pronunța cu privire la cererea privind deciziile BPN al partidului.

Citește și:

• EXCLUSIV Tribunalul Ilfov nu avea competența să judece deciziile politice ale unui partid / Instanța a suspendat deciziile politice luate de PNL în cazul puciștilor

Ce spun standardele europene. Ce înseamnă mandatul imperativ

Mandatul imperativ, așa cum este el interzis de standardele juridice europene, se referă la pierderea mandatului parlamentar pentru voturi contrare liniei de partid sau pentru traseism politic. Comisia de la Veneția, atât în Raportul asupra mandatului imperativ și practicilor similare (2009), cât și în Ghidul cu privire la reglementarea partidelor politice (2020, ediția a II-a, publicat cu OSCE/ODIHR), menționează expres că voturile contrare liniei de partid pot conduce la: excluderea din partid, excluderea din comisiile parlamentare unde locurile ocupate de cei excluși erau alocate partidului, pe baza algoritmului politic, respectiv interzicerea accesului la fonduri parlamentare la care avea dreptul pe baza apartenenței la partidul în cauză.

Prin urmare, partidul are dreptul să ia decizii privind modul în care vor vota membrii săi, iar în caz de încălcare a liniei de partid, să îi excludă. Dacă nu ar avea acest drept, spune Comisia de la Veneția, voința alegătorilor (care i-au votat pe liste de partid) ar fi deturnată, sau ar exista riscul ca voturile să fie cumpărate, în diferite moduri (inclusiv cu funcții guvernamentale).

Mandat liber însemnă, deci, libertatea de a vota contra partidului sau dreptul la traseism politic fără a fi exclus din Parlament, nu și din partid.

Și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât, în cauza Tomenko v. Ucraina, că un partid poate să excludă un membru care votează împotriva liniei de partid, însă acesta nu trebuie să-și piardă mandatul de parlamentar. Mai mult de atât, în cauza ASLEF v. Marea Britanie, CEDO a hotărât că inclusiv sindicatele pot exclude membrii care au opinii politice incompatibile cu ideologia sindicatului în cauză. A precizat că dreptul la liberă asociere nu implică doar dreptul individului de a forma asociații, ci și dreptul formelor de asociere, precum sindicatele și partidele politice, de a-și alege membrii și de a-i exclude pe aceia care au opinii politice contrare organizației respective.

Concluzii

Statutul PNL prevede obligațiile de a accepta mandate de ministru doar cu aprobarea partidului și de a respecta programul politic al acestuia, precum și hotărârile organelor de conducere. Era previzibil că încălcarea acestora poate conduce la excludere. Cât despre gradualitate și previzibilitate, puciștilor le-au fost date și termene să se conformeze. Pe care le-au încălcat, după cum a explicat un expert în drept pentru G4Media, care a preferat anonimatul.

Dacă excluderea va îndeplini cerințele de procedură (inclusiv ascultarea de către comisia de arbitraj a partidului), conform deciziei CCR, instanțele naționale nu au dreptul să cenzureze oportunitatea politică a excluderii.

În situația în care PNL s-ar adresa CEDO, inclusiv pentru măsuri provizorii (similare unei ordonanțe președințiale din sistemul românesc), ar putea invoca și lipsa de imparțialitate a instanțelor dacă ar cenzura excluderea contrar standardelor europene și naționale, care includ dreptul partidului de a-și alege și de a exclude membrii, potrivit expertului citat.

O astfel de cenzură ar fi o premieră din 2013 și până în prezent, o schimbare de practică fără o explicație plauzibilă. Imparțialitatea instanței poate fi invocată atât pentru această schimbare de practică, dar și pentru declarațiile președintei ICCJ Lia Savonea, care a criticat deseori guvernul Bolojan, cât și pentru cele recente ale președintelui, care a spus că excluderea din partid e o voință politică care n-a fost niciodată, poate, din păcate, cenzurată de instanțele de judecată, afirmă expertul citat.