Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Tribunalul Ilfov, care a suspendat joi de la executare două decizii luate luni de Biroul Politic Național al PNL, nu avea competență să judece asemenea acte, pentru că țin strict de deciziile interne ale unui partid politic, care nu sunt supuse controlului instanței de judecată, ne-a declarat sub condiția anonimatului un judecător civilist.
Biroul Politic Național a decis luni, într-una din decizii, că grupurile parlamentare ale PNL sunt mandatate să nu susțină învestirea unui guvern propus de Adrian Veștea și că parlamentarii PNL ori nu vor participa la vot, ori vor exprima opțiunea „prezent, nu votez”. În decizie se mai precizează că nerespectarea acestei decizii atrage pierderea calității de mebru al partidului, conform prevederilor statutare.
Într-o altă decizie, BPN al PNL a hotărât că orice membru al PNL care acceptă o nominalizare pentru funcția de prim-ministru sau de ministru fără aprobarea forurilor de conducere ale partidului va fi exclus din partid, conform prevederilor statutare.
/https%3A%2F%2Fwww.g4media.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F06%2FBPN-1024x573.jpg)
Cele două decizii politice ale PNL pe care le-a suspendat Tribunalul Ilfov
Aceste două decizii au fost contestate la Tribunalul Ilfov de către 16 membri PNL, din grupul așa-nimiților „puciști” care îl susțin pe Adrian Veștea, și care cer antrenarea răspunderii delictuale a Partidului Național Liberal. Ei au mai solicitat o ordonanță președințială prin care să fie suspendate de la aplicare cele două decizii, până la soluționarea fondului.
Tribunalul Ilfov le-a acceptat cererea la două ore după ce solicitarea a fost depusă. Însă problematică aici nu este doar rapiditatea cu care a fost soluționată cererea, ci faptul că instanța a acceptat să judece acest dosar.
Potrivit unui judecător civilist, instanța trebuia mai întâi să-și verifice competența – adică dacă este competentă să judece o semenea cerere. Potrivit magistratului, instanțele nu sunt competente să judece deciziile politice interne ale partidelor, pentru că s-ar aduce atingere libertății de asociere prevăzută de Constituție.
„Deciziile contestate nu sunt acte juridice care produc efecte în planul dreptului civil, ci sunt decizii politice care sunt supuse exclusiv jurisdicției interne a partidului. Indiferent dacă e vorba de o măsură provizorie, luată prin ordonanță președințială, instanța trebuia în primul rând să-și verifice competența și apoi să declare acțiunea inadmisibilă. Este de neconceput ca instanțele să înceapă să judece deciziile politice ale partidelor”.
Judecătorul a asimilat acest caz cu unul petrecut anul trecut, în care un judecător de la Curtea de Apel Ploiești a declarat ilegală decizia CCR de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024. În recurs, Înalta Curte a stabilit că instanța nu era competentă să judece o asemenea cauză și trebuia să o respingă ca inadmisibilă.
În legea partidelor politice, era un articol care prevedea că „dobândirea sau pierderea calității de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicției interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului”.
Acest articol a fost declarat neconstituțional în anul 2013, dar CCR a nuanțat: instanțele nu au calitatea de a analiza oportunitatea deciziei unui partid de a exclude un membru, ci doar măsura în care excluderea s-a făcut cu respectarea statutului.