Cătălin Predoiu anunță că nu va contesta o eventuală decizie de excludere din PNL după ce a votat guvernul Veștea. El anunță că ”am făcut și o alegere de perspectivă”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Cătălin Predoiu, fostul prim-vicepreședinte al PNL și unul dintre adepții coaliției cu PSD, a declarat miercuri că nu va contesta o eventuală decizie de excludere din PNL după ce a votat guvernul Veștea. El a spus într-o postare pe facebook că a voata guvernul Veștea deși știa că nu va trece și a anunțat că ”am făcut și o alegere de perspectivă”.

Predoiu a demisionat săptămâna trecută din funcția de prim-vicepreședinte PNL chiar înainte de congresul extraordinar al partidului. El a rămas simplu membru al organizației locale Ploiești – deci nu poate fi exclus decât de către organiația locală, cu validarea Biroului Permanent Județean Prahova.

Numele lui Predoiu a fost vehiculat ca o posibilă soluție agreată de președintele Nicușor Dan pentru șefia SRI.

Postarea integrală a lui Predoiu:

Politica este arta posibilului
De peste o lună de zile, eu și alți colegi din PNL am susținut constant că partidul trebuie să participe la guvernare, deoarece România are nevoie de un guvern funcțional, cu puteri depline, și fără PNL nu se prea poate. PNL este soluția crizei politice, nu AUR. Piețele financiare și mediul economic și-ar putea pierde răbdarea, iar prelungirea incertitudinii a generat costuri și riscuri pe care nu ni le puteam permite.
În tot acest timp, în partid s-a discutat și s-a votat în mod repetat ideea că PNL nu ar trebui să continue la guvernare alături de PSD și că o perioadă în opoziție ar reprezenta cea mai bună opțiune pentru viitorul partidului. A fost o poziție susținută de conducere și de majoritatea colegilor. Eu am avut însă o altă convingere: în momente dificile pentru țară, responsabilitatea față de interesul public trebuie să primeze. La fel au spus și alți colegi. Evoluția contextului ne-a pus pe unii dintre noi în fața unei dileme dificile: să acționăm conform convingerii că țara are nevoie urgentă de un guvern sau să ne pliem convingerile în fața unui comandament partinic.
Cu atât mai mult, am privit cu interes schimbarea de abordare din ultimele zile, când conducerea PNL a decis să susțină formarea unui nou guvern. Dincolo de calculele politice inerente oricărei formațiuni, important este că s-a făcut un pas înainte pentru depășirea blocajului și pentru oferirea unui semnal de stabilitate către societate și către piețe. (Rămâne totuși faptul că cei care au votat un guvern care includea liberali sunt considerați suspecți de neloialitate, dar votarea unui guvern simplu PSD, chiar și cu condiții, este în regulă. E un paradox.)
Am votat pentru guvernul propus acum două zile pentru că reprezenta o soluție care putea închide o perioadă de incertitudine și putea repune instituțiile statului în mișcare. În democrațiile consolidate, partidele își asumă atât rolul guvernării, cât și pe cel al opoziției, însă există momente cruciale și împrejurări excepționale care reclamă acțiuni de excepție față de regula de a ține cont de propriul interes de partid. La fel a fost anul trecut, când s-a format Coaliția prooccidentală din partide care, în mod tradițional, s-au confruntat politic.
Am ales să rămân consecvent convingerii că România avea nevoie urgentă de un guvern și că acest obiectiv trebuia să prevaleze. Alți colegi au procedat similar. Nu a fost o conspirație contra PNL, ci o exprimare politică spontană pentru salvarea situației cu un guvern care includea și câțiva liberali. A fost o opțiune de prioritizare, nu de subminare, a prioritiza un interes general față de un interes punctual de partid.
În momentul în care am votat, știam că guvernul nu va mai trece, pentru că nu existau voturile necesare în sală, dar am ales să subliniez, încă o dată, nevoia țării de a avea un guvern. Știam că votul meu nu poate contribui la validarea unui guvern, pentru că nu erau suficiente voturi ca să se valideze guvernul. La fel au procedat și ceilalți colegi din PNL care au votat pentru. La momentul începerii votării, era clar că guvernul era ca și respins. Puteam să ne abținem de la vot și să evităm o discuție neplăcută cu partidul, dar am ales să ne spunem un punct de vedere până la capăt. E adevărat, implicit am făcut și o alegere de perspectivă, ținând cont de poziția partidului. În ceea ce mă privește, sunt gata să accept aceste consecințe. Nu cer nimănui nimic. Nu voi contesta o eventuală decizie a partidului de excludere. O voi lua ca atare, nu o voi comenta și îmi voi continua activitatea publică în condițiile date.
În același timp, consider că acei colegi care doresc să nu fie supuși sancțiunilor și o exprimă ca atare trebuie să aibă șansa unui dialog și a unui compromis cu partidul, în condiții rezonabile atât pentru ei, cât și pentru partid. Și nu doar ca un intermezzo până când noul statut va fi aprobat, pentru ca apoi să fie eliminați sau puși definitiv în umbră și desconsiderați. Iată o temă complexă pentru secretarul general al partidului: cum să găsești o soluție politică într-o situație complexă, în care trebuie să conciliezi comandamente, repere și poziții aparent ireconciliabile. E puțin mai complicat decât să instigi partidul să dea oameni afară. Seamănă cu un dosar diplomatic de care m-am ocupat cândva, aparent insolvabil. Sunt convins că secretarul general va găsi rezolvarea. Vezi mai puţine