Efectul „M-a sunat Lia”: val de procese-blitzkrieg împotriva Guvernului la Curtea de Apel București, cu termene fixate de pe o zi pe alta

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

În ultima zi a anului 2025 – adică miercuri, 31 decembrie – la Curtea de Apel București au fost înregistrate trei dosare deschise în nume propriu de către avocata Silvia Uscov, devenită celebră prin activitatea sa pe rețelele de socializare și prin implicarea politică ca membru al AUR.

Toate trei procesele vizează autorități publice implicate într-un fel sau altul în tranșarea chestiunii privind pensiile speciale ale magistraților și au ca obiect suspendarea la executare a unor acte administrative.

Un proces este intentat împotriva Guvernului României și urmărește suspendarea de la executare a deciziei primului ministru Ilie Bolojan privind constituirea, organizarea și atribuțiile Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției. Pârâți sunt primul ministru, Guvernul prin prim-ministru și Secretariatul General al Guvernului.

Un altul este intentat împotriva președintelui României și cere suspendarea de la executare a decretului prin care a fost numit judecător la Curtea Constituțională profesorul clujean Dacian Cosmin Dragoș. Aici, pârâți sunt deopotrivă președintele României și Dacian Dragoș.

În sfârșit, al treilea dosar este deschis împotriva Senatului României și cere suspendarea de la executare a Horărârii prin care Mihai Busuioc a fost numit judecător la Curtea Constituțională, iar pârâți sunt Senatul României prin președintele Senatului, Mircea Abrudean, și Mihai Busuioc.

Însă ceea ce e cu adevărat tulburător este faptul că Curtea de Apel București a fixat termen de judecată pentru 5 ianuarie 2026, adică mâine. Ținând cont că zilele de 1-4 ianuarie au fost nelucrătoare, se poate spune că Curtea de Apel București a dat termen de pe o zi pe alta.

Iar un funcționar guvernamental familiarizat cu relația Guvernului cu instanțele ne-a oferit o altă informație stranie: documentele procesului nu au ajuns la Guvern prin poștă, cum se obișnuiește, cu prin agent procedural, adică un funcționar al instanței care duce fizic hârtiile la pârât. „Agentul procedural a ajuns la guvern la ora 17.20, fix la închidere. În viata mea nu am mai văzut un agent procedural care sa ajungă în aceeași zi în care a fost înregistrat un dosar ca să comunice un act”, ne-a explicat funcționarul.

Nu e foarte clar la acest moment ce urmărește Silvia Uscov cu aceste procese. Deocamdată, apare bizar că vrea suspendarea actelor de numire la CCR a lui Dacian Dragoș și Mihai Busuioc (care fac parte din tabere diferite în chestiunea pensiilor speciale), dar nu și a lui Csaba Astalosz, care a fost numit în aceeași perioadă de timp ca judecător CCR.

Acțiunile Silviei Uscov nu sunt însă singulare. Pe 23 decembrie anul trecut, o obscură asociație intitulată „Coaliția pentru apărarea statului de drept” a intentat de asemenea o acțiune, tot la Curtea de Apel București, în care cere suspendarea actului de înființare a grupului de lucru privind Justiția.

Această ONG, condusă de avocata Elena Radu, este aceeași care a deschis proces, împreună cu extremistul Călin Georgescu, împotriva Biroului Electoral Central şi mai multor instituţii: Ministerul Apărării, Statul Major al Apărării, Guvern, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională, Serviciul Român de Informaţii, dar şi împotriva fostului președinte Klaus Iohannis, şi fostei candidate la președinție Elena Lasconi. Elena Radu a fost o vehementă anti-vaccinistă în timpul perioadei de pandemie.

Și în cazul procesului intentat de Elena Radu, Curtea de Apel București a dovedit aceeași uimitoare celeritate: dosarul a primit termen tot pe 5 ianuarie 2026, în condițiile în care, cel puțin în contencios administrativ, termenele se fixează la intervale de câteva luni.

Comitetul constituit de Ilie Bolojan este un grup cu caracter consultativ, fără personalitate juridică, format din reprezentanți ai Cancelariei premierului și ai Ministerului Justiției, a cărui sarcină este elaborarea de propuneri, pe care premierul să și le însușească sau nu, urmând ca cele însușite să fie baza de pornire pentru reconfigurarea legislației privind Justiția.

Valul de procese intentate împotriva Guvernului Bolojan nu ar trebui să surprindă pe nimeni. Într-un interviu celebru de la începutul lunii august, șefa de atunci a Consiliului Superior al Magistraturii, Elena Costache, criticând intențiile guvernului de reducere a pensiilor speciale ale magistraților, prefigura cumva ceea ce avea să urmeze, lansând discret următorul avertisment:

„Toate turbulențele sociale, toate legile, toate modificările, inclusiv pachetele acestea de măsuri care se doresc a fi luate acum de către puterea executivă dau naștere la litigii, da? Pentru că ele au impact pe mai multe sectoare din societatea românească. Oamenii afectați, oamenii considerați a fi nedreptățiți de aceste măsuri, unde se duc să-și caute dreptatea? În Justiție”.

Curtea de Apel București, cea mai mare instanță de acest rang din țară, este condusă de către Liana Arsenie, cea care a organizat o faimoasă conferință de presă pe 11 decembrie anul trecut, ca ripostă la documentarul Recorder „Justiție capturată”.

În timpul conferinței, vicepreședinta instanței i-a șoptit șefei sale la ureche „M-a sunat Lia, mă duc să vorbesc”, iar când a revenit i-a dictat din telefon răspunsul corect la o întrebare a jurnaliștilor, așa cum îl primise de la „Lia”. Era vorba, așa cum s-a confirmat ulterior, de Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție.

UPDATE / REACȚIA CURȚII DE APEL BUCUREȘTI

După publicarea articolului, Curtea de Apel București a transmis un comunicat în care susține că fixarea termenelor scurte nu a fost o opțiune discreționară, ci o obligație legală, impusă de natura cauzelor și de termenele imperative prevăzute de lege. Instanța invocă proceduri urgente prevăzute de OUG nr. 194/2002 și de Legea contenciosului administrativ. Articolul integral AICI.