Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Președintele Nicușor Dan a comentat decizia de joi Curții de Justiție a UE ca și cum ar spune un banc: „Doi avocați erau într-un bar și discutau în contradictoriu pe o problemă oarecare de drept. Ei se numeau CJUE și ICCJ”.
Este și aceasta, negreșit, o altă mișcare genială din șahul în 5 dimensiuni pe care îl tot joacă președintele cu nervii noștri.
Textual, președintele a spus așa: „Dreptul nu este o știință exactă. Ce înseamnă actul de justiție? Să pui în balanță niște principii de drept. Curtea de Justiție a avut o opinie, Înalta Curte a avut o opinie. Azi sau ieri, CJUE a venit să clarifice această chestiune. Deciziile CJUE sunt obligatorii, vor fi respectate în România. Asta este ce pot să spun”. Nu-i așa că sună a banc?
Dacă asta e tot ce poate să spună, s-ar putea să nu fi fost o idee grozavă candidatura la președinție. Era poate mai adecvat să candideze la titlul de Cel Mai Bun Stand-Up Comediant. Aici, numărul mandatelor e nelimitat.
Atunci când a spus că deciziile CJUE vor fi respectate în România, s-ar putea ca președintele să nu fi citit reacția Liei Savonea după aflarea verdictului: „Într-o Europă a dreptului, loialitatea unei instanțe supreme nu se măsoară prin fidelitatea față de o anumită soluție”. N-aș zice că asta e o declarație de conformare, ba din contra: Lia Savonea își cheamă oastea să continue lupta.
Dar poate că președintele putea să spună mai mult, dar nu a vrut, pentru că – galant cum îl știm – nu a vrut să strice sărbătoarea doamnei Lia Savonea. Căci peste nici două săptămâni se împlinește un an de când Nicușor Dan a instalat-o pe Lia Savonea, prin decret prezidențial, președinte al Înaltei Curți. Și nu se face să-i strici chermeza cu comentarii nelalocul lor.
Așadar, pentru doamna Savonea vin clipe de bilanț. Nu știm cum va arăta bilanțul scris, dacă va exista vreunul, dar în mod cert nu va cuprinde chiar tot ce merită consemnat.
Spre exemplu, probabil nu vom găsi în bilanț decizia din 15 decembrie anul trecut a Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care a stabilit că sancționarea judecătorului Cristi Danileț pentru delict de opinie încalcă drepturile omului. Sancțiunea a fost dictată pe vremea când Consiliul Superior al Magistraturii era prezidat de Lia Savonea.
După cum sigur va lipsi din bilanțul oficial și hotărârea de joi a Curții de Justiție a Uniunii Europene, prin care au fost sancționate, într-un limbaj neobișnuit de aspru, deciziile prin care Înalta Curte a extins nepermis de mult beneficiile prescripției pentru numeroși făptuitori cu gulere mai mult sau mai puțin albe.
Este de asemenea îndoielnic că bilanțul oficial va conține ceva și despre cea mai mare cruciadă pe care a purtat-o Lia Savonea în viața ei – și pe care a pierdut-o: cea pentru păstrarea pensiilor speciale ale magistraților.
Aici aș remarca un amănunt aparent minor, dar semnificativ. În procesul de la CCR pe pensiile magistraților, Lia Savonea a depus o expertiză contabilă prin care a încercat ea să dovedească ceva. Numai că expertiza s-a dovedit a fi fost măsluită, și încă într-un mod destul de grosier.
Aici nu șochează gestul în sine – în definitiv, numeroși escroci apelează la expertize măsluite ca să aibă câștig de cauză în instanțe. Aici șochează persoana care a făcut-o, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, și mai ales disponibilitatea sa de a se preta la așa potlogărie, în relație cu o altă instituție-pilon a statului, Curtea Constituțională.
Asta poate nu spune mare lucru despre judecătorul Lia Savonea, dar spune destul despre omul Lia Savonea. Iar CCR a răspuns în cel mai elegant mod posibil față de grozăvia gestului: a ignorat complet expertiza în motivarea deciziei.
Poate că ar mai trebui puse niște realizări în bilanțul neoficial al Liei Savonea, dar ne oprim aici, nu înainte de a trage linie: este un caz rarissim, ba chiar unic, ca șefa unei curți supreme din lumea civilizată să fi primit, la interval de câteva luni, două scatoalce atât de aspre din partea celor mai înalte jurisdicții pan-europene, CEDO și CJUE.
Și atunci se pune, pe bună dreptate, întrebarea: cât mai trebuie să mai stea și ce trebuie să mai facă Lia Savonea astfel încât să părăsească această înaltă demnitate? Răspunsul ni-l dă președintele Nicușor Dan: „Doi avocați erau într-un bar…”
Subscriu Liviu la ansamblul observatiilor tale, dar cu o exceptie :
„…șefa unei curți supreme din lumea civilizată…”.
Tocmai genul ãsta de moduri de functionare a institutiilor fundamentale într-un stat de drept precum CSM si ÎCCJ fac ca România sã nu poatã pretinde la includerea în aceastã categorie (sau – dacã sunã mai prozaic – în lumea civilizatã).
Normal ar fi ca președintele și CSM sa demită pe judecătorii care au „interpretat” altfel decât în directă consonanță cu decizia Lin.1. dacă ești judecător de curte de apel sau Înaltă Curte nu poți să interpretezi altfel decât prin ochii juzilor europeni. Nu cauți pe aici „legislația mai favorabila”. Cauți să aplici pedeapsa rapida și aspră pentru a stopa fenomenul. Nu au aplicat..au interpretat. Acum trebuie sa interpreteze președintele și CSM acest tip de „interpretare” și să se întâmple ceva in consecință. Dacă un profesor, la bac, interpretează cum vrea el baremul, ce se întâmplă? Vedem. Sunt excluși din corpul evaluatorilor. Să aplicăm aceeași măsură peste tot. Așa este corect, nu?
Felicitări!
Excelent articol
Justiția noastră este o batjocură la adresa democrației, inspirată din Ferma Animalelor