Curtea Supremă și rețeaua sa de putere, un risc sistemic pentru democrație. Decizie devastatoare a Justiției europene, risc de suspendare a fondurilor UE

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Curtea de Justiție a UE (CJUE) a pronunțat astăzi o decizie care proiectează pentru Înalta Curte de Casație și Justiție din România imaginea unui grup organizat în sprijinul infractorilor, folosind prescrierea faptelor penale. ”Risc sistemic de impunitate pentru fraude”, ”ÎCCJ și-a încălcat obligațiile din Tratatul UE”, ”a participat la instaurarea unei situații lipsite de securitate juridică” – sunt fraze din comunicarea CJUE care nu au nevoie de interpretare. Decizia CJUE e atât de dură încât poate declanșa o discuție despre suspendarea fondurilor europene pentru România pe motiv de nerespectare a statului de drept, ca în cazurile Polonia și Ungaria. De fapt, CJUE a constatat ceea ce o parte a societății românești simte de ani buni: Curtea Supremă și rețeaua pe care o controlează în CSM și marile instanțe au devenit un risc pentru democrație, pentru statul de drept. Curtea Supremă, condusă de doamnele Corina Corbu până în 2025 și Lia Savonea încalcă norma constituțională, norma europeană, dar și norma morală.

Pe scurt, CJUE a desființat deciziile Curții Supreme care au dus la închiderea unor dosare de mare corupție, la eliberarea unor mari corupți și la imposibilitatea de a recupera prejudicii de miliarde de lei.

Conduita conducerii puterii judecătorești a creat o criză infinit mai periculoasă decât criza guvernamentală și criza economică: o criză a separației puterilor în stat. Lucian Croitoru a scris încă din 2016 despre importanța separării puterilor statului și consecințele politice și sociale ale lipsei ei. Dar fenomenul s-a acutizat în ultimul deceniu, iar Înalta Curte a transformat puterea judecătorească într-o supraputere fără limite.

Cum încalcă norma constituțională? Înalta Curte, dar și multe instanțe, precum și Parchetul General au început să mărească veniturile magistraților fie prin decizii administrative, fie prin sentințe judecătorești. Cu alte cuvinte, puterea judecătorească și-a arogat prerogativele puterii legislative și puterii executive și le-a cenzurat acestora capacitatea de a decide cum să construiască bugetele de stat.

Consecințele acestui comportament sunt: apariția unei probleme bugetare, prin miliardele de lei suplimentare de plată pentru magistrați, dar și apariția unei frustrări masive la nivelul societății. Practic, capii justiției au transformat magistrații într-o castă de super-bugetari cu privilegii unice.

Cum încalcă norma europeană? Curtea de Justiție a UE a explicat azi că Înalta Curte a sfidat decizia CJUE din 2023, cunoscută drept ”Lin I”. În 2023, instanța de la Luxemburg a decis că prescripția faptelor penale se aplică doar pentru perioada 2018-2022. Ulterior însă, ÎCCJ a emis trei decizii prin care a extins beneficiul prescripției și la perioada dintre 2014-2018. G4Media a scris pe larg în repetate rânduri despre modul în care ÎCCJ, în mandatele Corbu și Savonea, a sfidat decizia CJUE, bazată pe Tratatul UE – obligatoriu pentru toate statele membre.

Riscul imediat al acestei conduite este deschiderea discuției despre suspendarea de către Comisia Europeană a fondurilor europene pentru România. Instrumentul există și se numește Mecanismul european privind statul de drept. Pe baza conduitei unui stat, Comisia Europeană poate declanșa procedura soldată cu suspendarea banilor europeni, iar experți în afaceri europene au confirmat pentru G4Media că acum există acest risc.

Cea mai gravă este însă încălcarea normei morale. O societate democratică se bazează pe legi izvorâte din norme morale: infractorii trebuie pedepsiți, prejudiciile trebuie recuperate, ordinea socială trebuie respectată. Or, ce fac Înalta Curte și alte instanțe din rețeaua de putere este exact contrariul.

Zeci de infractori condamnați au fost scoși din penitenciar pe motiv că faptele pentru care au fost condamnați s-au prescris. Alte zeci de dosare de mare corupție care vizau politicieni, moguli și afaceriști dubioși au fost închise pe același motiv. Miliarde de lei prejudicii nu au mai putut fi recuperate niciodată.

Acest comportament arbitrar al capilor justiției a provocat atât dezechilibre instituționale, cât, mai ales, o profundă neîncredere în stat și o nemulțumire socială crescândă.

Nu e deloc de mirare ascensiunea curentului politic populist, extremist. Când statul are un dublu standard, cetățenii simt nevoia să-l sancționeze dur. Și o fac la vot.

PS 1: După decizia de azi a CJUE, obligatoriu ca Secția pentru Judecători a CSM să adauge Curtea de le Luxembourg pe lista neagră a adversarilor justiției, alături de G4Media, Recorder și ONG-urile reformiste.