Un fals grosolan în expertiza cu care Lia Savonea a blocat verdictul Curții Constituționale privind pensiile magistraților

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Înalta Curte de Casație și Justiție a reușit vinerea trecută să blocheze, pentru încă o lună, decizia Curții Constituționale în privința legii pensiilor magistraților, proiect pentru care Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea.

Sub semnătura președintei Lia Savonea, ICCJ a transmis joi Curții Constituționale o expertiză extra-judiciară, care i-a determinat pe judecătorii CCR să amâne din nou verdictul, pentru 11 februarie, pe motiv că trebuie să studieze documentul transmis.

Expertiza pretinde că demonstrează un fapt spectaculos: dacă pensiile magistraților ar fi calculate pe principiul contributivității, suma rezultată ar fi semnificativ mai mare decât pensia specială calculată conform proiectului de lege al lui Bolojan. De exemplu, potrivit expertizei, un judecător ICCJ ar avea pensia specială, calculată după Legea Bolojan, redusă la jumătate față de o pensie încasată în sistemul public de pensii.

Concluzie care o determină pe președinta ICCJ, Lia Savonea, să afirme că Guvernul Bolojan desființează de facto pensiile de serviciu ale magistraților, ceea ce încalcă flagrant Constituția, independența Justiției și toate tratatele internaționale la care România este parte.

G4Media a examinat raportul de expertiză și, cu asistența unui expert în dreptul muncii, a constatat un fapt cel puțin la fel de spectaculos: calculele efectuate se bazează pe o ipoteză complet falsă. Toată demonstrația din expertiză este construită pe prezumția că salariul mediu pe economie în România – un parametru esențial în calculul pensiei –  ar rămâne neschimbat vreme de peste patru decenii, mai exact până în anul 2067.

Consecința: expertiza a „umflat” pensiile pe care le-ar fi luat magistrații în sistemul public la cote nebănuite, astfel încât să confirme ipoteza că Bolojan vrea să desființeze de fapt pensiile speciale.

Ce avea de făcut făcut expertul

Expertiza a fost realizată de către expertul contabil judiciar Ana Carp, membru în Corpul Experților Contabili și al Contabililor Autorizați, și a fost comandată de către Înalta Curte.

Ana Carp a refuzat orice discuție cu G4Media pe marginea acestei expertize, invocând clauza de confidențialitate cu clientul său, chiar și după ce i-am explicat că am identificat carențe majore în ipotezele pe care le-a folosit, care era normal să ni le clarifice înainte de publicarea acestui material.

Obiectivele expertizei, formulate de către Înalta Curte, erau următoarele:

1. Simularea, pornind de la situația actuală, a cuantumului pensiei contributive (pensie în sistemul public) a magistraților, în condițiile de vechime stabilite de Legea Bolojan.
2. Simularea, pornind de la situația actuală, a pensiei de serviciu (pensie specială) conform Legii Bolojan.
3. Compararea celor două tipuri de pensie.

Folosind atât date certe, cât și previziuni statistice, expertul a calculat cât ar fi pensia magistraților dacă aceștia ar fi integrați în sistemul public de pensii și a comparat-o cu pensia de serviciu care ar rezulta în condițiile Legii Bolojan: 55% din salariul brut pe ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din salariul net din ultima lună de activitate.

În primul rând, expertul a selectat un grup de opt magistrați reali, care au dorit să participe la expertiză și și-au pus la dispoziție cifrele privind veniturile și contribuțiile la asigurările sociale. Aceștia se apropie de jumătatea carierei și activează în momentul de față la nivel de Judecătorie, Tribunal și Curte e Apel.

În al doilea rând, a analizat un model pur teoretic: un magistrat virtual, care abia și-a început cariera anul acesta, la 1 ianuarie 2026, și urmează să și-o finalizeze la Înalta Curte la 31 decembrie 2067.

În cazul celor opt magistrați reali, la calculul drepturilor de pensie acumulate de la începutul carierei până la zi (31 decembrie 2025), expertul a folosit date certe: salariile efectiv încasate până acum și contribuțiile de asigurări sociale plătite, conform datelor de la Casa de Pensii.

Pentru viitor, atât în cazul celor opt magistrați reali, cât și al celui „virtual”, expertul a folosit anticipări previzibile și rezonabile privind evoluția în carieră și salarizarea, după o metodologie dezvoltată în trei lucrări de specialitate, semnate tot de Ana Carp.

Cu datele astfel colectate, expertul a purces la calcularea pensiilor dacă magistrații ar fi înscriși în sistemul public de pensii.

Cum se calculează o pensie contributivă

Spre deosebire de pensiile speciale, unde se aplică un procent la o sumă cunoscută, calculul unei pensii în sistem public e ceva mai complicat.

Parametrii cheie în determinarea unei pensii în sistem public sunt valoarea punctului de pensie la momentul pensionării și numărul de puncte de pensie acumulate în perioada de activitate. Cele două cifre înmulțite dau cuantumul pensiei.

Valoarea punctului de pensie se exprimă în lei și este stabilită anual de Parlament, prin Legea Bugetului de Asigurări Sociale de Stat. În momentul de față, valoarea punctului de pensie este de 81 de lei.

Numărul de puncte se stabilește calculând mai întâi punctajul lunar, pentru fiecare lună de activitate a unui an, sub forma unei fracții în care la numărător (partea de sus) este salariul brut încasat efectiv de salariat, iar la numitor (partea de jos) este salariul mediu brut pe economie.

Calculul exact

Formula exactă de calcul a numărului lunar de puncte de pensie este următoarea:

În care:

• Salariul brut: venitul brut încasat efectiv de fiecare salariat în luna respectivă.
• Salariul mediu brut pe economie BASS: venitul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea Bugetului de Asigurări Sociale de Stat.
• 0,81: este un indice de corecție fix, care scoate din calculul pensiei contribuția salariatului la Pilonul II de pensii private.

Salariul mediu pe economie BASS este la rândul său un indicator sintetic și care e calculat pe baza mai multor factori: salariul mediu pe economie rezultat statistic, inflația, indicele de creștere a prețurilor de consum etc. Și acest indicator este stabilit de Parlament în fiecare an, prin Legea Bugetului de Asigurări Sociale de Stat, la fel ca valoarea punctului de pensie.

Punctajele lunare aferente unui an se adună și se împart la 12, rezultând punctajul mediu anual. Iar punctajele medii anuale pentru toată perioada de activitate se adună și rezultă punctajul total al salariatului. Acesta se înmulțește cu valoarea punctului de pensie din luna în care se pensionează și rezultă cuantumul pensiei.

Unde a „greșit” expertul

Fiind determinat printr-o fracție, numărul de puncte este așadar fundamental influențat de raportul dintre cele două variabile aflate la numărător și la numitor:

• Cu cât cifra de deasupra e mai mică, cu atât este mai mic numărul de punte obținut.
• Cu cât cifra de dedesubt este mai mică, cu atât este mai mare numărul de puncte rezultat.

Pentru a determina salariile brute pentru viitor ale magistraților –  atât ale celor reali, cât și ale celui virtual – expertul Ana Carp a folosit date istorice și statistice, astfel încât să creioneze o carieră previzibilă și rezonabil fezabilă. De exemplu, magistratul virtual ar avea în anul 2026, la început de carieră, un salariu brut de aproape 10.000 de lei, iar la finalul carierei, în 2067, ar ajunge la 47.052 de lei.

Apoi a determinat evoluția aproximativă a valorii punctului de pensie, care acum este de 81 de lei, indexându-l cu un indice de 3% în fiecare an, pe toată perioada analizată, 2026 – 2067. La finalul acestui interval, deci în 2067, valoarea punctului de pensie ar fi de 300 de lei.

Însă eroarea fundamentală pe care o comite expertul privește evoluția celui de-al treilea parametru esențial, cel de la numitorul fracției, și anume salariului mediu brut pe economie folosit la Bugetul de Asigurări Sociale. Din motive inexplicabile, Ana Carp a considerat că acesta rămâne neschimbat vreme de 41 de ani, până în 2067, și este egal cu valoarea stabilită de Parlament pentru anul 2025, și anume de 8.620 de lei.

E ca și cum ar fi considerat că, în următoarele patru decenii, în România nu ar mai crește deloc salariile, am avea permanent o inflație zero, nu s-a mai scumpi niciun produs. Or această ipoteză este și teoretic, și practic, o imposibilitate.

Fragment de expertiză. Se observă că salariul mediu pe economie este în 2042-2043 același ca în 2026: 8620 de lei. FOTO G4Media

Folosind la numărător cifre care cresc oarecum natural din punct de vedere statistic, dar menținând neschimbată cifra de la numitor, expertul a denaturat în mod deliberat rezultatul final, adică pensia pe care magistrații ar încasa-o dacă ar funcționa în sistemul public de pensii. Folosind o vorbă celebră, aceasta a fost „binișor umflată”, dar nu cu pompa…

Așa, și numai așa, expertiza a ajuns la concluzia că magistratul virtual ar avea la final de carieră, în 2067, o pensie în sistem public de aproape 40.000 de lei, iar în parametrii Legii Bolojan ar avea o pensie specială de numai 20.000 de lei. Adică redusă la jumătate.

Mai exact, redusă cu 51,54%. Cifră care nu avea cum să o lase indiferentă pe Lia Savonea, șefa ICCJ, care a menționat-o expres în adresa de înaintare a expertizei către Curtea Constituțională. Iar alți magistrați, mai fragili emoțional, au explodat cu sudălmi pe rețelele de socializare, lăsând la o parte orice obligație de rezervă, dar și vechiul adagio contabilicesc: „Impresionante cifre, numai să fie și adevărate”.

Dimensiuena „fraudei”

Ca să estimăm dimensiunea abaterii determinate de această eroare de calcul, am refăcut calculele în condiții mai apropiate de realitate. Am păstrat aceeași evoluție salarială estimată de expertă, dar am indexat valoarea salariului mediu pe economie cu același indice pe care experta l-a folosit la determinarea evoluției valorii punctului de pensie: 3% în fiecare an.

Astfel, am ajuns la o valoare a salariului mediu pe economie de 28.962 de lei în anul 2067, la finalul perioadei analizate, sensibil mai mare decât cel ales de expertă, de doar 8.620 de lei.

Potrivit expertizei, magistratul virtual ar avea atunci un salariu de 47.052 de lei. Reținem această cifră și o așezăm la numărător, pentru ambele variante de calcul.

La numitor, punem mai întâi cifra aleasă de expert: 8.620 de lei. Înmulțim această fracție cu indicele de corecție Pilon II (0,81) și cu 12 luni. Rezultă că în anul 2067, judecătorul virtual ar acumula nu mai puțin de 53 de puncte de pensie.

Apoi păstrăm numărătorul (47.052) și punem la numitor salariul mediu la care am ajuns noi: 28.962 de lei. Înmulțim din nou fracția cu 0,81 și cu 12 și rezultă că în anul de final de carieră judecătorul virtual a acumulat doar 15,7 puncte de pensie, de 3,5 ori mai puțin.

O diferență de la simplu la mai mult decât triplu, doar într-un singur an, 2067. Extrapolând la patru decenii de carieră, abaterea ajunge la cifre astronomice.

Un specialist în dreptul muncii, consultat de G4Media, ne-a confirmat că eroarea de calcul făcută de expertă denaturează „în mod esențial” rezultatul expertizei. „Eroarea nu e una neglijabilă, ci e una structurală, care afectează major rezultatul. Nu zic, ca expert, mai poți să joci rezultatele unei expertize în marja pe care normele ți-o permit, dar aici nu e vorba de așa ceva. Pare o decizie luată de la bun început, astfel încât să iasă rezultatul pe care și l-a dorit cel care a comandat expertiza, dar care nu are nicio legătură cu realitatea”, ne-a declarat specialistul, care a insistat să nu-i fie dezvăluit numele. „Noi lucrăm mult cu instanțele și nu vreau să fiu implicat într-o dispută în care este angrenată Curea Supremă”, și-a justificat el rezerva.

Expertiza a fost realizată în perioada 8-14 ianuarie, când a fost predată beneficiarului. Pe 15 ianuarie, beneficiarul ICCJ a înaintat-o Curții Constituționale, care a doua zi a decis să mai amâne cu o lună verdictul în privința pensiilor speciale ale magistraților.

După toate probabilitățile, nimeni nu a verificat cifrele.

Expertiza transmisă de ICCJ la Curtea Constituțională poate fi accesată aici: ICCJ – Note si anexe_510103