Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Trei judecătoare și o asociație a magistraților arată în postări pe rețelele sociale și comunicate că nu au fost consultate și nu au votat o hotărâre a Secție pentru judecători a CSM care face o listă neagră cu presupușii dușmani ai justiției. Pe lista neageră sunt trecute ONG-uri cu agendă reformistă, politicieni, precum și publicațiile G4Media și Record, care au publicat dezvăluiri despre practici corupte la vârful justiției.
Reacțiile critice au venit după ce Secția pentru judecători a adoptat o hotărâre în care vorbește de un presupus atac concertat asupra justiției și susține că 3.580 de judecători din toată țara ar fi fost de acord cu documentul.
Sorina Marinaș, judecătoare la Curtea de Apel Craiova, a scris pe facebook că ”eu ma dezic si condamn ferm așa ceva. Nimeni, niciun judecător nu a avut cunoștință despre acel raport de 70 de pagini. Nu s a votat așa ceva in nicio Adunare Generală si am vorbit azi cu colegi din toată țara. Niciunul nu a zis că ar fi stiut ambuscada care se pregătește pe răspunderea noastră. A fost un teatru pus la cale de Secția pentru Judecători cu președinții de curti (care s au întâlnit „noaptea…” la Oradea săptămâna trecută – si e secret de stat ce s a vorbit acolo). Au girat această hotărâre cu adunări generale care au avut pe ordinea de zi cu totul altceva”.
Raluca Moroșanu, judecătoare la Curtea de Apel București, s-a delimitat categoric de hotărârea Secției pentru Judecători din CSM. ”Nu am participat la adunarea generală a judecătorilor Curții de Apel București. Am citit în seara aceasta hotărârea secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii pe care nu o pot califica altfel decât un delir de putere și de care mă delimitez categoric”, a scris ea pe Facebook.
La rândul ei, judecătoarea Mareia Rădulescu din Ploiești a arătat într-o postare pe facebook că la adunarea generală a instanței din care face parte nu a fost adoptat un act similar cu cel prezentat de Secția pentru Judecători a CSM.
”Am participat la Adunarea Generală a Judecătorilor de la Judecătoria Ploiești. Hotărârea adoptată este un document public și o atașez. Adunarea generală a durat aproximativ 10 minute. În acest interval au fost prezentate observațiile formulate de Consiliul Superior al Magistraturii și de Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la proiectul de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, iar acestea au fost supuse votului. Atât”, a scris ea.
”În cadrul adunării generale la care am participat nu au fost dezbătute documente referitoare la persoane, jurnaliști, ONG-uri sau alte entități din afara sistemului judiciar. Nu au fost discutate liste de nume. Nu au fost analizate publicații. Nu au fost supuse votului documente care să inventarieze sau să evalueze persoane și organizații din afara sistemului judiciar. Cu toate acestea, ulterior, în spațiul public a fost prezentată ideea că mii de judecători ar fi validat un document care conține astfel de referiri. Tocmai de aceea consider necesară o clarificare publică.
Documentul prezentat ulterior ca exprimând poziția judecătorilor a fost discutat și asumat în cadrul adunărilor generale convocate la nivel național? Dacă răspunsul este afirmativ, cred că ar trebui indicat în mod transparent când, unde și prin ce procedură a avut loc această consultare. Dacă răspunsul este negativ, atunci este legitim să ne întrebăm în ce măsură acel document poate fi prezentat ca exprimând voința judecătorilor consultați în cadrul adunărilor generale. Nu discut aici despre conținutul documentului. Discut despre un principiu.
Dacă un document este prezentat public ca exprimând vocea a mii de judecători, atunci acei judecători trebuie să fi avut posibilitatea să îl cunoască, să îl dezbată și să îl asume. În caz contrar, nu mai vorbim despre voința judecătorilor. Vorbim despre o voință atribuită lor.
Iar între cele două există o diferență esențială. Pentru că reprezentarea nu se prezumă. Se dovedește. Iar atunci când o instituție afirmă că vorbește în numele a mii de judecători, această afirmație trebuie să poată fi susținută prin fapte verificabile, nu doar prin invocarea numărului celor care au participat la o consultare având un alt obiect”, a mai scris judecătoarea Rădulescu.
Și Forumul Judecătorilor din România a emis un comunicat în care sancționează derapajul Secției pentru Judecători a CSM, care a adoptat o hotărâre care pretinde că apără independența sistemului judiciar, dar care e în fapt un rechizitoriu amplu la adresa celor care critică puterea judecătorească.
Forumul Judecătorilor susține că cei 3500 de judecători despre care se pretinde că au aprobat hotărârea nici măcar nu le-a fost adus la cunoștință conținutul acesteia, ci doar comunicatul CSM ce o însoțea.