EXCLUSIV Vești proaste pentru inculpați: Instanțele încep să aplice decizia LIN II a Curții de Justiție a UE prin care faptele penale NU se prescriu așa repede

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Curtea de Apel Craiova a repus pe rol un dosar de fraudă cu fonduri europene pentru dezbaterea efectelor deciziei LIN II a Curții de Justiție a UE (CJUE) din 16 iulie 2028, potrivit portalului CA Craiova. Instanța rămăsese în pronunțare, însă a repus cauza pe rol după decizia CJUE.

Este vorba de un dosar cu fraudă de fonduri europene de 700.000 de lei trimis în judecată de DNA Craiova, în 2017.

Anul trecut, la fond, Tribunalul Gorj a dispus încetarea procesului penal pe motiv că faptele s-au prescris după ce judecătorii au aplicat deciziile ÎCCJ, condusă de judecătoarea Lia Savonea, potrivit cărora faptele penale se prescriu mai repede.

Dosarul privește fapte din 2009. ”În vederea obținerii frauduloase a unor fonduri nerambursabile privind „Creșterea și diversificarea producției de flori și plante ornamentale în câmp destinată comercializării…”, inculpații Dănilă (fostă Luculescu) Maria Daniela, Bunescu Bogdan Constantin, Șerban Marin, Bolovan Dumitru, Luculescu Gheorghe Adrian, Motea (fostă Buncianu) Mihaela – Nicoleta și Luculescu Ionela Nicoleta au depus la Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit mai multe documente false sau inexacte.

Din aceste documente rezulta că ei ar fi îndeplinit, printre altele, condițiile impuse de Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri (de a fi membri ai unei familii de fermier și de a fi lucrat mai mult de 50% din timpul lor de lucru în cadrul unei ferme, cu cel puțin 12 luni înaintea instalării lor pe cont propriu la conducerea unei exploatații agricole)”, arăta DNA într-un comunicat de presă de la data trimiterii dosarului în judecată.

Și Tribunalul Cluj rămăsese în pronunțare într-un dosar de evaziune fiscală cu prejudiciu de peste 8 milioane de lei. La termenul din 24 iulie 2026, instanța a repus cauza pe rol.

”Repune pe rol cauza, raportat la pronunţarea de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, la data de 16.07.2026, a Hotărării Curţii în cauza C-280/25 [Lin II]”, se arată pe portalul Tribunaluli Cluj.

Dosarul a fost trimis în judecată în octombrie 2017 de Parchetul Tribunalului Cluj și privește fapte de evaziune fiscală şi spălare de bani prin crearea unui circuit fictiv, în cadrul căreia au fost interpuse şi societăţi comerciale din Ungaria. Faptele sunt din perioada 2010-2014.

Context. Numeroși infractori dovediți, corupți sau evazioniști, aflați în pușcărie, au fost eliberați după ce instanțele au aplicat prescripția extinsă contrar dreptului european de către Înalta Curte de Casație și Justiție condusă de judecătoarea Lia Savonea.

Din pușcărie, infractorii condamnați au formulat căi extraordinare de atac, instanțele au aplicat prescripția extinsă de Înalta Curte și au ajuns la concluzia că faptele erau prescrise la momentul condamnării. Așa că infractorii au fost eliberați din pușcărie sau au scăpat de alte dosare pe care le aveau pe rol.

Avem aici exemplele lui Ionuț Costea – cumnatul lui Mircea Geoană, fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu, fostul șef al CNAS, Lucian Duță, afaceristul Nelu Iordache, fostul președinte al Camerei Deputaților, Bogdan Olteanu sau fostul primar și ministru de Finanțe, Darius Vâlcov.

Alți inculpați care aveau dosare trimise în judecată, chiar și condamnări în primă instanță, precum Ioana Băsescu, Elena Udrea sau Marian Vanghelie, au scăpat pe motiv că faptele s-au prescris. Aceasta după ce instanțele au aplicat prescripția extinsă de către ÎCCJ.

Pe scurt și pe înțelesul tuturor:

În 2018 și 2022, CCR a decis că faptele penale se prescriu mai repede.

CCR a declarat neconstituțională prescripția specială, un instrument care permitea procurorilor să extindă perioada în care inculpații puteau fi trași la răspundere, prin simpla aducere la cunoștiință a unui act procedural precum citarea la audieri sau punerea sub acuzare.

Numai că, în octombrie 2022, Înalta Curte a mărit perioada în care faptele penale se prescriu mai repede: de la intervalul 2018 – 2022 la perioada 2014 – 2022.

Înalta Curte a hotărât că deciziile CCR privind prescripția se aplică retroactiv, pe principiul legii penale celei mai favorabile, până la data intrării în vigoare a noului cod penal, 1 februarie 2014.

În iulie 2023 însă, Curtea de Justiție a UE (CJUE) a decis în cauza Lin I că instanţele naţionale trebuie să aplice deciziile CCR, însă nu şi hotărârea interpretativă a ÎCCJ care extindea prescripția.

CJUE a hotărât că deciziile CCR privind prescripția nu se aplică retroactiv pe principiul legii penale celei mai favorabile și a eliminat astfel perioada 2014 – 2018 în care, potrivit ÎCCJ, faptele se prescriu mai repede.

Ce a urmat? Înalta Curte a invocat drepturile fundamentale ale omului, apărate de CEDO, și nu a ținut cont de decizia instanței europene.

Înalta Curte a încercat să își întărească poziția prin alte decizii similare și a impus celorlalte instanțe naționale să nu țină cont de decizia CJUE.

CONSECINȚA a fost că infractorii dovediți sau inculpații cu procese pe rol au beneficiat de prescripția extinsă, au fost eliberați din pușcărie sau au scăpat de dosare.

În cele din urmă, pe 16 iulie 2026, CJUE a emis o nouă decizie, în cauza Lin 2, în care a spus răspicat și în termen neobișnuiți de duri faptul că Înalta Curte a încălcat dreptul european atunci când a extins prescripția de care au beneficiat infractorii și inculpații.

CJUE vine și cu o SOLUȚIE: parchetele trebuie să declare recursuri în casație, iar instanțele trebuie să aplice decizia Lin 2, să înlăture prescripția extinsă de ÎCCJ și revadă dacă dosarele considerate prescrise chiar erau prescrise.