BREAKING | Raportul Rule of Law al Comisiei Europene critică desființarea comitetului Bolojan pe Justiție și constată lipsa de progrese în investigarea corupției din Justiție

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Comisia Europeană a publicat vineri raportul anual Rule of Law (Statul de Drept) pentru toate cele 27 de state membre. În privința României, raportul aduce o serie de critici față de evoluția sistemului judiciar românesc în ultimul an de zile, notabile fiind criticarea faptului că Înalta Curte de Casație și justiție a desființat Comitetul Bolojan pentru analiza legislației din justiție și remarcarea faptului că țara noastră a fcăut puține prgrese în ceea ce privește combaterea corupției din sistemul jusdiciar.

Raportul mai semnalează că „Unii magistrați continuă să resimtă o presiune nejustificată din interiorul sistemului judiciar, iar unii judecători au fost recuzați pentru că intenționau să sesizeze instanțele europene”.

O sinteză a raportului este publicată la începutul documentului alocat României, pe care o prezentăm integral, urmate de o serie de recomandări:

„În România, legile privind justiția au continuat să fie puse în aplicare și au contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar, în timp ce dezbaterea publică a diverselor preocupări legate de sistemul judiciar a fost suspendată în urma unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție. În urma unei proceduri de selecție, au fost numiți mai mulți procurori de rang înalt.

Cu toate acestea, nu au fost încă luate măsuri legislative pentru consolidarea garanțiilor menite să asigure independența procurorilor de rang înalt, precum și pentru organizarea și funcționarea poliției judiciare.

Unii magistrați continuă să resimtă o presiune nejustificată din interiorul sistemului judiciar, iar unii judecători au fost recuzați pentru că intenționau să sesizeze instanțele europene. Rata de ocupare a posturilor din magistratură a crescut în 2025 și s-au luat măsuri pentru a remedia deficitul actual de personal și pentru a îmbunătăți sistemul de asistență juridică, care rămâne subfinanțat.

Digitalizarea sistemului judiciar este una dintre prioritățile guvernului. Durata estimată necesară pentru soluționarea cauzelor civile, comerciale și administrative a scăzut semnificativ, în timp ce rata de soluționare a cazurilor s-a îmbunătățit. Evaluarea Strategiei naționale anticorupție pentru perioada 2021-2025 a fost finalizată, iar următoarea strategie pentru perioada 2026-2030 se află în curs de elaborare.

Rezultatele obținute în urmărirea penală a cazurilor de corupție, atât de mică amploare, cât și la nivel înalt, s-au menținut la același nivel ca în anul precedent. Instanțele inferioare au continuat să claseze dosarele de corupție și să anuleze condamnările, inclusiv în cazurile de corupție la nivel înalt, în urma hotărârilor Înaltei Curți de Casație și Justiție privind prescripția.

Deși volumul de dosare restante a fost redus semnificativ, nu au fost luate măsuri suplimentare pentru a asigura investigarea și urmărirea penală eficientă a infracțiunilor de corupție din cadrul sistemului judiciar.

A fost adoptată o nouă legislație privind „ușile rotative”, care include restricții înainte și după încetarea mandatului pentru o gamă largă de funcționari publici, iar un nou Cod de etică pentru guvern este în curs de implementare, incluzând interdicția privind cadourile. O propunere legislativă amplă privind declarațiile de avere, prezentată de Agenția Națională de Integritate (ANI), se află în prezent în discuție. Au fost introduse noi norme privind activitatea de lobby pentru deputați. ANI dezvoltă un sistem informatic pentru sesizările denunțătorilor.

Autoritatea de reglementare a mass-mediei dispune de resurse umane mai puține, în ciuda creșterii volumului de sarcini, iar eforturile de digitalizare inițiate în 2025 avansează lent. Actorii din domeniul mass-mediei nu au ajuns încă la un acord complet cu privire la autoreglementare. Au fost întreprinse primele demersuri în cadrul reformei menite să consolideze guvernanța independentă și independența editorială a mass-mediei de serviciu public. Transparența structurii de proprietate a mass-mediei continuă să prezinte limitări, iar problemele legate de accesul la informații persistă, în așteptarea discuțiilor privind un nou Cod de procedură administrativă.

Noul Cod audiovizual reglementează finanțarea mass-mediei private de către partidele politice și autoritățile statului și a condus la o mai bună etichetare a tipului de conținut decât în trecut, dar anumite practici conexe rămân o problemă. Se află în pregătire o lege anti-SLAPP, întrucât au fost semnalate câteva cazuri suplimentare de amenințări și hărțuire a jurnaliștilor.

În 2025 au fost adoptate mai puține ordonanțe de urgență decât în 2024 și s-au luat măsuri pentru desfășurarea unor consultări publice eficiente, deși în practică persistă o serie de deficiențe. Imprevizibilitatea legislativă generată de modificările frecvente ale legislației și de numărul mare de proiecte de lege aflate în așteptare în Parlament rămân preocupări majore pentru întreprinderi și organizațiile societății civile. Se așteaptă o decizie finală cu privire la acreditarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului. Măsurile planificate în cadrul Strategiei pentru un guvern deschis în România 2025-2030 rămân de pus în aplicare, iar organizațiile societății civile semnalează restricții tot mai mari asupra activității lor.

Comisia Europeană a criticat Camera Deputaților pentru că blochează încă din 2023 un proiect de lege al Autorității Electorale Permanente care vizează transparentizarea modului în care partidele politice cheltuiesc banii publici, potrivit raportul anual privind Statul de Drept ”(Rule of Law Report”). Citește aici mai multe informații pe această temă

RECOMANDĂRI:

În ansamblu, pe baza recomandărilor din Raportul privind statul de drept din 2025, luând în considerare alte evoluții care au avut loc în perioada de referință și, în plus, reamintind angajamentele relevante asumate în cadrul Planului de Redresare și Reziliență și recomandarea specifică de țară din cadrul Semestrului European privind predictibilitatea și calitatea procesului decizional, Comisia concluzionează următoarele:

Legile Justiției continuă să fie puse în aplicare și au contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ pentru independența și funcționarea sistemului judiciar, în timp ce o reflecție asupra diverselor aspecte legate de sistemul judiciar a fost suspendată în urma unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Prin urmare, se recomandă României să continue evaluarea punerii în aplicare a Legilor Justiției, în strânsă consultare cu părțile interesate relevante, inclusiv în ceea ce privește măsurile de îmbunătățire continuă a eficienței și guvernanței sistemului judiciar.

Nu s-au înregistrat încă progrese în direcția consolidării garanțiilor pentru asigurarea independenței procurorilor cu funcții de conducere și pentru organizarea și funcționarea poliției judiciare, având în care reflecția asupra diverselor aspecte legate de sistemul judiciar a fost suspendată. Prin urmare, se recomandă României să intensifice activitatea legislativă pentru a consolida garanțiile de asigurare a independenței procurorilor cu funcții de conducere și pentru organizarea și funcționarea poliției judiciare.

Nu s-au mai înregistrat progrese pentru a se asigura investigarea și urmărirea penală eficientă a infracțiunilor de corupție în cadrul sistemului judiciar, deoarece nu au fost luate măsuri pentru a remedia deficiențele rămase. Se recomandă României să ia măsuri pentru a asigura investigarea și urmărirea penală eficientă a infracțiunilor din sistemul judiciar, inclusiv în ceea ce privește infracțiunile de corupție.

Recomandarea de a introduce reguli privind activitatea de lobby pentru membrii Parlamentului a fost pe deplin pusă în aplicare, deoarece în noiembrie 2025 a fost adoptată o nouă lege care îi obligă pe deputați și senatori să înregistreze întâlnirile cu terțe părți referitoare la inițiativele legislative. S-au înregistrat unele progrese în asigurarea eficacității sistemului de declarare a averilor, existând un proiect de lege care vizează actualizarea cadrului juridic existent în materie de integritate. Prin urmare, se recomandă României să finalizeze procesul legislativ pentru a asigura eficacitatea sistemului de declarare a averilor.

S-au înregistrat noi progrese reduse în ceea ce privește utilizarea frecventă a ordonanțelor de urgență ale Guvernului și consultările publice eficiente, deși în practică persistă o serie de deficiențe. Prin urmare, se recomandă României să intensifice eforturile pentru a aborda utilizarea frecventă a ordonanțelor de urgență ale Guvernului și pentru a asigura consultări publice eficiente înainte de adoptarea legislației.

Nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește acreditarea Instituțiilor Naționale pentru Drepturile Omului, o decizie rămânând în așteptare, iar Guvernul nu a soluționat problemele de conformitate cu Principiile de la Paris ale celor două organizații pe care le-a propus ca Instituții Naționale pentru Drepturile Omului. Prin urmare, se recomandă României să continue procesul de obținere a acreditării pentru Instituțiile Naționale pentru Drepturile Omului, luând în considerare Principiile de la Paris ale ONU”.

Documentul integral poate fi citit mai jos:

Raportul Rule of Law Romania 2026