Situația la zi a contractelor semnate de România pe SAFE: acorduri de 7,5 mld. de euro parafate, inclusiv cu Airbus și Thales / Primul radar anti-dronă, vital pentru apărare, vine peste 11 luni

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

România a semnat până în acest moment, prin mecanismul SAFE, contracte în valoare de 7,5 miliarde de euro, iar printre cele mai recente demersuri se numără finalizarea contractelor pentru achiziția a 12 elicoptere de la Airbus și a 12 radare de la Thales, a declarat vineri ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, într-o conferință de presă. Primul radar, esențial pentru apărarea anti-dronă a României, va ajunge în țară peste 11 luni.

„Această achiziție în comun, gestionată prin intermediul Ministerului Apărării din Franța, a facilitat obținerea unor prețuri substanțial mai mici și securizarea unor garanții de localizare industrială în România, asumate direct prin acordul cu Guvernul francez. Elicopterele, care vor interacționa cu platforma de la IAR Ghimbav, urmează să fie livrate începând cu luna 38 (n.e. – de la semnarea contractului), în timp ce primul radar pentru detectarea dronelor la joasă altitudine va sosi mai devreme, în luna 11”, a declarat Radu Miruță. Ministrul a subliniat că s-a obținut o devansare a graficului de livrare, echipamentul urmând să sosească mai devreme decât estimarea inițială de un an și jumătate.

Pentru elicoptere, Miruță a estimat, pentru G4Media, o valoare a localizării în România de aproximativ 10-15%. Ministrul a precizat că, în cazul contractului cu Thales, localizarea este deja semnificativă. Compania Thales produce deja în mod curent echipamente militare în România pentru alte state, folosind sute de ingineri români, și urmează să își extindă capacitățile prin centre de excelență și prin creșterea numărului de angajați.

Radu Miruță a mai spus că toate contractele individuale care aveau ca termen limită data de 31 mai au fost semnate la timp. Potrivit acestuia, ele includ maşina de luptă a infanteriei, muniție de calibrul 35 mm, sisteme antiaeriene Skynex și Skyranger, precum și proiecte din zona navală. Oficialul a precizat că derularea contractelor navale a fost strict condiționată de finalizarea celorlalte acorduri, pentru a se asigura că partenerul industrial Rheinmetall va prelua și problemele de la Șantierul Naval Mangalia 2 Mai, sub sancțiunea neacordării certificatului de cooperare industrială necesar pentru plăți.

Reprezentantul MApN a mai spus că, până în anul 2030, autoritățile române își propun să semneze contracte suplimentare pentru sistemul de apărare antiaeriană IRIS-T, centrul de comandă SAMOC (Surface-to-Air Missile Operations Center), sistemele NSM (Naval Strike Missile) cu Norvegia și un proiect separat, de 200 de milioane de euro, pentru producția de drone în colaborare cu Ucraina, proiect condiționat de aprobarea Comisiei Europene.

În ceea ce privește dronele, un proiect vital pentru România, accentul se pune pe suveranitatea tehnologică. Oficialul a subliniat importanța ca armata să deţină controlul exclusiv asupra codului-sursă utilizat de aceste echipamente.

„Ca inginer software, care înțeleg multe dintre lucrurile care se petrec în zona de interconectare a sistemelor de apărare din Armata Română, apreciez că este critic ca software-ul pentru dronele care se vor produce în România să fie gestionat de Armata Română”, a declarat Miruță.

Controlul intern va permite, a adăugat acesta, ca dronele să proceseze automat date sensibile de la radare și avioane, fără a expune informații clasificate în exterior.