Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Deși zeci de drone rusești i-au invadat spațiul aerian, România nu a reușit să doboare până acum niciuna. Acest lucru se întâmplă și deoarece statul nu dispune de suficiente arme potrivite pentru a contracara acest nou tip de amenințare.
Deși dispune de o flotă de avioane F-16, iar în țară sunt prezente constant aeronave ale aliaților, precum Eurofighter Typhoon, doborârea de drone de dimensiuni mici, care se deplasează cu viteză mică și zboară foarte jos, cu o aeronavă supersonică este o operațiune foarte dificilă. Mai mult, să tragi cu o rachetă aer-aer de sute de mii sau milioane de dolari împotriva unei drone care costă mii sau zeci de mii de dolari este contraproductiv pe termen mediu și lung, în condițiile în care în lume există o penurie de astfel de arme.
România a început să folosească recent sistemul anti-dronă Merops, care utilizează drone interceptoare, de producție americană. Nu știm, însă, câte astfel de sisteme sunt utilizate. Merops, fabricat de compania Project Eagle a fostului CEO al Google, Eric Schmidt, are o rată de succes de 95%, în special la interceptarea dronelor de tip Shahed. Sistemul, deja utilizat în Ucraina și în Polonia, include o bază de control la sol, lansatoare și drone de interceptare Surveyor, care pot opera autonom prin intermediul AI și radarului. Testat recent la Capu Midia, sistemul a ratat o dronă chiar în prezența ministrului Apărării, Radu Miruță. Totuși, Merops ar fi capabil să contracareze amenințările cu drone de-a lungul fluviului Dunărea, a spus Miruță. „Merops reduce numărul de scenarii pe care nu le putem gestiona”, a precizat el, potrivit Mediafax.
Dronele ar putea fi doborâte și de tunurile antiaeriene Gepard. Însă acestea sunt destul de puține – 36 de unități în uz. Sistemul Gepard este dotat cu două tunuri de 35 mm, radar de cercetare și urmărire și are o rază de acțiune de până la 4 km. Este foarte eficient împotriva dronelor, inclusiv a dronelor Shahed utilizate de Rusia. Un dezvoltator ucrainean de sisteme de apărare aeriană atestă eficacitatea tunului Gepard, afirmând că „sistemele automate de tunuri de 35 mm produc nori denși de proiectile”. Potrivit acestei surse, un tun german Gepard a doborât, la un moment dat, mai multe drone cu o singură rafală. O problemă pentru această soluție o reprezintă disponibilitatea redusă a muniției.
Pentru sistemele mobile Gepard, România va achiziționa, prin agenția NATO NSPA, 87.360 de lovituri de muniție de calibru 35×228 mm, în valoare de 23,35 milioane de euro, fără TVA, cu livrare în 2027.
Împotriva dronelor de tip Shahed pot fi folosite, la nevoie, inclusiv sistemele de apărare aeriană Patriot deținute de România, însă rachetele sunt foarte scumpe și greu de procurat în momentul de față, după ce războiul din Orientul Mijlociu a epuizat stocurile, iar producția este înceată. „Ideea este următoarea. Americanii au o capacitate de producție de 650 – 700 de interceptori pe an. Încearcă să o mărească cu 100 anul viitor și să ajungă la 2.000 pe an până în 2031. Avem de-a face cu o disponibilitate redusă”, a declarat generalul-maior (r) Dan Grecu, pentru G4Media. „Concluzia este că aprovizionarea noastră și a altora va fi întârziată”, a adăugat el.
România are, de asemenea, 162 de rachete Chiron achiziționate din Coreea de Sud, împreună cu 54 de lansatoare MANPADS (sistem portabil antiaerian acționat de om). Rachetele, cu o rază maximă de tragere de 7 km, au atins o rată de succes de 90% în timpul testelor.
Noi arme pentru apărarea aeriană sunt achiziționate sau dorite de România. Printre contractele prin programul SAFE (Security Action for Europe) semnate deja se numără cel pentru achiziția de sisteme MANPADS Mistral. În valoare de 625,6 milioane de euro fără TVA, acordul include 231 de sisteme, 934 de rachete, un simulator, muniții de antrenament, instruire și suport logistic. Achiziția este realizată în cadrul inițiativei „European Joint Acquisition of Mistral System”. Livrările sunt planificate pentru 2027.
Prin programul SAFE sunt prevăzute, de asemenea, sisteme de apărare aeriană cu rază foarte scurtă de acțiune Skynex (șapte unități) și Skyranger (două), dar și trei sisteme de rachete sol-aer cu rază medie (probabil IRIS-T), achiziționate împreună cu Germania.
/https%3A%2F%2Fwww.g4media.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F05%2Fprofimedia-1096311013.jpg)
Sistem mobil Skyranger (Sursa foto: Björn Trotzki / imago stock&people / Profimedia)
Totodată, România a semnat la 18 iulie 2025 un contract de 2 miliarde de euro cu Israelul, cu Rafael Advanced Defense Systems, pentru 18 sisteme antiaeriene Spyder. Rachetele acestora au rază de acțiune scurtă și foarte scurtă.
Mai mult, Bucureștiul a cumpărat opt sisteme moderne de neutralizare electronică a dronelor de la compania israeliană Elbit Systems (sistemul modular ReDrone), în valoare de 60 de milioane de dolari. Acestea vor fi livrate în trei ani, potrivit Agenției Media a Armatei.
În Ucraina, unele dintre cele mai eficiente arme împotriva dronelor sunt tot dronele, cele de tip interceptor. România nu a anunțat, însă, încă contracte în această zonă. Bucureștiul intenționează să investească 200 de milioane de euro în producția comună de drone cu Ucraina, iar banii sunt împrumutați prin mecanismul SAFE. Totuși, termenul-limită de 31 mai, necesar pentru încheierea unui contract de producție, care să fie finanțat prin mecanism, va fi depășit, potrivit surselor G4Media.
Sistemele tradiționale de apărare aeriană, precum avioanele de vânătoare sau sistemele de rachete sol-aer, s-au dovedit ineficiente, insuficiente sau neviabile din punct de vedere economic în Ucraina, împotriva numărului mare de drone lansate de Rusia. Această strategie vizează epuizarea sistemelor de apărare aeriană prin lansarea unui număr foarte mare de vehicule aeriene fără pilot ieftine. De aceea, Kievul a fost nevoit să inoveze rapid.
Dronele interceptoare, asistate de inteligență artificială și care costă până la 5.000 de dolari unitatea, se impun drept una dintre cele mai eficiente metode de a distruge alte drone în Ucraina. La sfârșitul anului trecut, Ucraina producea aproximativ 30.000 de unități pe lună. Rusia lansează aproximativ 5.500 de drone Shahed pe lună împotriva Ucrainei.
Printre soluțiile rapide și accesibile găsite se numără, de asemenea, echiparea unor camionete cu mitraliere operate manual, care vânează dronele înainte ca acestea să ajungă în orașe. Multe dintre aceste echipaje sunt formate din voluntari civili sau femei.
Totodată, sunt folosite vechi avioane civile, Antonov An-28 și Iak-52, care transportă mitraliori sau pușcași. Având o viteză mică, acestea se pot alinia cu UAV-urile inamice, detectate inițial de radare, pe care le doboară apoi cu gloanțe. Având în vedere că un An-28 costă câteva mii de dolari pe oră de zbor și că muniția pentru armele de foc de calibru mic este, de asemenea, ieftină, acesta se numără probabil printre cele mai eficiente mijloace de distrugere a dronelor Shahed, potrivit publicației militare TrenchArt.
Este cu siguranță mai eficient decât avioanele de luptă F-16, pe care forțele aeriene ucrainene le folosesc în mod obișnuit pentru a intercepta dronele Shahed. Un F-16 costă cel puțin 20.000 de dolari pe oră de zbor. Rachetele sale AIM-9, de care dispune Ucraina, costă sute de mii de dolari bucata.
An-28 și alte avioane ușoare cu aripi fixe nu sunt, de fapt, cele mai rentabile mijloace de apărare împotriva Shahed. Această onoare revine, în Ucraina, bruiajului strategic pe suprafețe mai mari, care, la un cost de câteva milioane de dolari pe instalație, poate devia toate Shahed-urile care se apropie de la cursul lor timp de luni de zile, înainte ca rușii să modifice dronele pentru a rezista bruiajului.
Ca ultimă măsură de apărare a orașelor și obiectivelor importante, Ucraina folosește sisteme tradiționale de apărare aeriană, precum avioane de vânătoare ori sisteme de rachete sol-aer precum Patriot sau IRIS-T.
Drona asta trebuia dată jos cu Ghepard.
Până vin gheparzii comandați, dacă vin vreodată fără șpagă și para-ndărăt,
Nu pot fi împrumutate unele de la alte state membre NATO?
…
Acum dronele Rusiei lovesc la Galați.
Așteptăm până ajung să lovească Palatul Parlamementulului, Victoriei și Cotroceni?
Avem un ficus ofilit la Cotroceni, dar s-a blegit și toată armata odată cu el?