EXCLUSIV | Potrivire eșuată între firme românești și ucrainene pentru producția de drone sau „un proces dinainte stabilit”? / Ce s-a întâmplat la discuțiile cu cele 15 companii din Ucraina venite în România

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Întâlnirea din România din această săptămână, între 15 producători ucraineni de drone, reprezentanți ai Guvernului, Ministerului Apărării și companii locale din industria națională de apărare, a fost o potrivire eșuată între firme românești și ucrainene pentru producția de vehicule aeriene fără pilot, potrivit unor surse politice ale G4Media. O altă sursă din domeniu a declarat că totul a părut o activitate menită să bifeze un pas dintr-un proces dinainte stabilit, „cu companii deja alese să implementeze programul”, cum ar fi Romaero. România intenționează să investească 200 de milioane de euro în producția comună de drone cu Ucraina, iar banii sunt împrumutați prin mecanismul „Security Action for Europe” (SAFE), un program european de finanțare a industriei de apărare.

Cele 15 companii ucrainene care au venit în România au avut o întâlnire la Romtehnica, compania de stat specializată în intermedierea importului și exportului de echipamente militare, cu reprezentanți ai Ministerului Apărării Naționale, iar apoi au participat la o întâlnire la Cancelaria prim-ministrului, la Guvern.

La întâlnirea de la Guvern, companiile ucrainene au primit un brief cu caracteristicile necesare pentru drone și cu cerințele statului român într-un posibil parteneriat. Nu s-a discutat doar despre drone, deoarece la întâlnire au fost invitate și companii locale, de stat și private, inclusiv Romaero și ROMARM, holdingul național al industriei de apărare.

„La întâlnirea de la Guvern li s-a spus companiilor ucrainene ce caracteristici sunt necesare și ce are nevoie statul român în parteneriatul cu ele, pentru a cumpăra de la ele, dar și cum să construiască parteneriatul. Vorbim doar despre componenta de drone, pentru că întrunirea de la Guvern a consfințit doar această componentă. Cancelaria prim-ministrului a invitat și celelalte companii private și publice, cum ar fi Romaero sau ROMARM, plus alte companii private din România. Doar că acestor companii nu li s-a oferit un brief, cum li s-a oferit ucrainenilor”, a declarat una dintre sursele noastre politice.

Mai precis, companiilor românești nu li s-ar fi spus ce trebuie să facă și care sunt caracteristicile dorite de statul român pentru a achiziționa de la ele sau pentru a intra în parteneriat cu firmele din Ucraina.

„Drept urmare, ucrainenii au plecat de la acea discuție fără să știe cu cine se pot parteneria”, au transmis sursele.

„Pe de altă parte, nici companiile private, nici cele publice din România nu știu cu cine să se partenerieze dintre cei veniți din Ucraina”, a declarat tot o sursă politică. „Companiile românești nu știu ce dorește statul român de la ele. Drept urmare, a fost un matchmaking eșuat, pentru că s-a plecat de acolo într-un dialog al surzilor, coordonat de Mihai Jurca”, a spus una dintre persoanele cu care am discutat.

Companii deja alese să implementeze programul?

Potrivit unei persoane din domeniu apropiate de aceste discuții, totul a părut „o activitate menită să bifeze un proces dinainte stabilit, cu companii deja alese să implementeze programul”. Iar marea câștigătoare pare să fie compania de stat Romaero, a indicat sursa noastră. Aceasta a observat și că la eveniment a părut să existe un „consorțiu” al companiilor private de apărare, format în jurul AVI Aircraft, a fostului ministru Radu Berceanu, și al firmei Autonomous Flight Technology (AFT). Acest hub ar putea ajuta firmele private să concureze mai eficient pentru programele finanțate prin SAFE (Security Action for Europe).

„Întâlnirea de la ora 17.00, din 1 aprilie, de la Palatul Victoria, a avut ca scop, pentru companii, atât românești cât și ucrainene, un B2B matchmaking pe domeniul sistemelor pilotate de la distanță. B2B matchmaking-ul a fost liber, fără intervenția oficialităților românești, bazat doar pe alegerea companiilor ucrainene privind potențialii parteneri români”, a declarat sursa din domeniu.

„Activitatea a părut aranjată, din punct de vedere al aglomerării companiilor ucrainene la unele companii românești, cum ar fi Romaero, o companie care a beneficiat recent de sprijinul constant al unor miniștri români. (…) Ucrainenii care au vorbit cu ei au plecat după, adică nu au fost interesați de alte companii”, a adăugat persoana cu care am discutat. Aceasta a adăugat că Romaero nu poate implementa singură programele SAFE și că are nevoie de parteneri.

Compania de stat a semnat recent un memorandum de înțelegere strategic cu startup-ul Orbotix Industries pentru producția autohtonă de sisteme aeriene fără pilot (UAV).

Sursa din domeniu a mai spus că firmele românești nu au fost informate în avans privind companiile ucrainene, nici în legătură cu agenda discuțiilor. „Ucrainenii se uitau pe mese la numele companiilor românești și alegeau ei cu cine doreau să vorbească”, a precizat aceasta.

Lista completă a companiilor din România prezente la discuții este: Aerostar, Autonomous Flight Technology, AVI Aircraft, Blue Space Technology, Carfil, Centrul pentru Servicii de Radiocomunicații, IAR Ghimbav, Interactive Software, Optoelectronica 2001, Orbotix Industries, OVES Enterprise, Pro Optica, Qognifly Systems, Romaero, ROMARM, Starc4Sys.

România alocă bani din SAFE pentru producția de drone împreună cu Ucraina

Uniunea Europeană a alocat României aproape 16,7 miliarde de euro în cadrul noii inițiative de reînarmare SAFE, care va fi lansată mai târziu în acest an.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că Bucureștiul intenționează să investească 200 de milioane de euro în producția comună de drone cu Ucraina.

La începutul lunii martie, președinții României și Ucrainei au semnat o declarație de intenție privind producția, în România, a unor sisteme de apărare ucrainene, inclusiv a dronelor.