EXCLUSIV | De ce a pierdut Victor Moraru certificatul ORNISS și implicit funcția din conducerea Transelectrica / A căutat informații despre un contract controversat, cel pentru dispeceratul energetic de urgență, care funcționează în spațiul unei firme private (surse)

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un contract vechi de 17 ani între Transelectrica și Teletrans a fost motivul pentru care Victor Moraru, un apropiat al lui Marian Neacșu, a pierdut în februarie 2026 certificatul ORNISS (Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat), cel care dă acces la documente secrete și implicit funcția din directoratul Transelectrica care depinde de acest certificat, conform unor documente analizate de G4Media. 

Contractul se referă la înființarea unui dispecerat energetic de urgență și implică și o firmă privată de la care a fost închiriat un spațiu și care a oferit și alte servicii companiilor de stat. Curtea de Conturi a sesizat mai multe nereguli în legătură cu acest contract, dar Înalta Curte a anulat concluziile raportului și a concluzionat că nu există nicio ilegalitate.

Victor Moraru a declarat, pentru G4Media, că a accesat documente legate de acest contract pentru a putea formula o opinie în ședința Directoratului. ORNISS a considerat că a încălcat regimul „secretului de stat”.

De unde a plecat totul.

Contractul Transelectrica C 05/2.10.2009

Pe 2 octombrie 2009, Transelectrica a încheiat un contract cu filiala sa Teletrans S.A., pentru un dispecerat energetic național de urgență. Dispeceratul trebuia să asigure continuitatea activității și recuperarea în caz de dezastru (Business Continuity și Disaster Recovery). Înființarea dispeceratului era parte din obligațiile pe care Transelectrica și le asumase odată cu aderarea la ENTSO-E. 

Centrul de Urgență trebuia să dispună de dotări complexe – protecție împotriva emisiilor electromagnetice, alimentare redundantă cu energie electrică (criteriul N-2), sisteme de securitate fizică și cibernetică, precum și instalații speciale de climatizare pentru echipamentele informatice. 

În urma unei proceduri de selecție, Transelectrica a ales spațiul pus la dispoziție de Teletrans, și care aparținea subcontractorului Star Storage S.R.L.

Contractul dintre Transelectrica și Teletrans a fost clasificat „Secret de stat”, nivel de secretizare „Secret”, în baza unei note de fundamentare aprobate de Ministerul Economiei în anul 2004.

Ce nereguli a găsit Curtea de Conturi

Inspectorii Curții de Conturi au fost în control la Transelectrica de două ori. O dată în 2017 și a doua oară în 2020. Și de fiecare dată au găsit nereguli în derularea acestui contract.

Constatările din anul 2017 (perioada verificată: 2014–2016)

„CNTEE Transelectrica a angajat servicii de asigurare a unui Centru de Urgență într-o locație închiriată de la un furnizor privat de servicii, în condițiile în care, potrivit actelor normative în vigoare, respectiv legii energiei, licențelor de transport şi sistem, activitatea de transport a energiei electrice este de importanță majoră în planul de securitate național, CNTEE Transelectrica având responsabilitatea funcționării sigure a Sistemului Energetic Național”, scrie în raportul consultat de G4Media.

Iar din aceste considerente, inspectorii Curții de Conturi recomandau Transelectrica să ceară sprijinul pentru „relocarea Centrului de urgență într-un spațiu care să fie pus la dispoziția Transelectrica de către Guvernul României”.

Curtea de Conturi a identificat și o serie de plăți nejustificate și nereguli grave în derularea contractului:

• Plăți duble pentru lucrări de amenajare. Au fost decontate nejustificat 163.604 lei pentru executarea unor pereți din tablă zincată în spațiile tehnologice, deși aceleași lucrări fuseseră deja facturate și achitate de două ori către subcontractorul Star Storage S.R.L.
• Licențe și echipamente lipsă. Transelectrica a decontat către Teletrans suma de 435.498 lei pentru licențe informatice care nu au fost recepționate, nu figurau în inventar și pentru care nu a putut fi determinat prețul unitar.
• Adaosuri comerciale nejustificate. Teletrans a facturat soluții informatice cu un adaos de 1.076.431 lei peste costul de achiziție achitat subcontractorilor, fără a prezenta documente care să justifice această diferență.
• Instruiri nejustificate. Au fost achitați 165.379 lei pentru instruirea a două persoane care nu aveau asemenea atribuții în fișa postului și alți 548.050 lei pentru instruirea a zece persoane, fără existența unor documente care să ateste prestarea efectivă a serviciilor.
• Chirie supraevaluată. Curtea de Conturi a constatat decontarea nejustificată a unei chirii estimate la 591.575 euro pentru spațiile Centrului de Urgență. Chiriile achitate (52 euro/mp și 135 euro/mp) depășeau semnificativ nivelul pieței, estimat la 12–20 euro/mp.
• Utilități decontate fără documente justificative. Transelectrica a plătit către Teletrans utilități în valoare de 3.062.335 lei fără documente care să ateste costurile reale. 

Transelectrica a contestat raportul și deciziile Curții de Conturi în instanță. Procesul s-a terminat în 2025, la Înalta Curte, prin anularea concluziilor privind acest contract din Raportul Curții de Conturi, a comunicat Transelectrica, la solicitarea G4Media.

Constatările din anul 2020 (perioada verificată: 2017–2019)

La trei ani de la primul control, Curtea de Conturi a constatat că neregulile au continuat și în perioada următoare și a identificat plăți nejustificate în valoare totală de 12.461.550 lei (aproximativ 2,67 milioane euro).

Principalele constatări au fost:

• Lipsa documentelor justificative. Plățile aferente chiriei spațiilor tehnologice și serviciilor lunare recurente au fost efectuate fără documente care să dovedească prestarea efectivă a serviciilor la nivelul sumelor achitate.
• Procese-verbale de recepție incomplete. Documentele de recepție nu indicau valoarea fiecărui serviciu în parte (mentenanță, operare, securitate, stingere incendii etc.) și nu conțineau o defalcare a costurilor pe componente.

Reprezentanții Transelectrica au susținut în notele trimise Curții de Conturi că detalierea serviciilor nu poate fi făcută în documente neclasificate din cauza caracterului „Secret de stat” al contractului. Curtea de Conturi a respins această justificare și a subliniat că managementul companiei are obligația de a asigura utilizarea eficientă și legală a fondurilor publice prin certificarea realității serviciilor prestate.

„Derularea contractului C05/2009 a făcut obiectul verificării CCR şi pentru perioada 2017-2019 când, în urma clarificărilor, CCR nu a constatat abateri în derularea acestui contract și prin urmare nu s-a dispus nicio măsură în sarcina Companiei referitoare la acest subiect”, a transmis Transelectrica, la solicitarea G4Media.

Transelectrica nu a răspuns întrebărilor G4Media privind situația actuală a dispeceratului de urgență, dacă mai funcționează în același spațiu, dacă mai există contract cu acea firmă. A invocat secretul de stat.

„În ceea ce privește celelalte întrebări vă aducem la cunoștință că, având în vedere art. 7, alin. (2) din Legea 544/2001, informațiile solicitate sunt exceptate de la accesul liber al cetățenilor, încadrându-se în prevederile art. 12, alin. (1) lit. b) din Legea nr. 544/2001: „informațiile privind deliberările autorităților, precum și cele care privesc interesele economice și politice ale României, dacă fac parte din categoria informațiilor clasificate, potrivit legii”, a transmis Transelectrica la solicitarea G4Media.

Teletrans a comunicat că în acest moment nu mai are contract cu Star Storage SRL. Și nu a răspuns la întrebările privind funcționarea dispeceratului de urgență.

Firma care găzduiește dispeceratul de urgență, în reorganizare judiciară

Firma Star Storage devenită între timp SA este, în acest moment, în reorganizare judiciară. O situație despre care Curtea de Conturi a atras atenția că ar fi un risc major pentru funcționarea dispeceratului de urgență. Societatea are 40 de milioane de lei datorii doar la stat. 

„Raportat la rolul acestui Centru, respectiv de a asigura continuarea derulării funcțiilor de Dispecer în condițiile posibilei apariții a unor factori de risc (amenințări) care conduce la indisponibilizarea sediilor DEN sau Transelectrica, există riscul ca acest Centru să devină neoperațional, în situația în care acest furnizor şi-ar schimba obiectul de activitate, intra în faliment, ar efectua un transfer de proprietate, sau şi-ar pierde autorizațiile sau certificările speciale de funcționare”, scrie în raporul Curții de Conturi din 2017.

Înființată în 2000, firma a avut de-a lungul timpul sute de contracte publice. A asigurat soluții de arhivare a datelor pentru Banca Națională, SRI, MApN, Agenția Națională de Integritate și multe alte instituții strategice ale statului.

Problemele financiare ale companiei au început după pandemie. În 2023, firma a cerut intrarea în insolvență.

De ce-l interesa acest contract pe Victor Moraru / „Acest contract este încă în vigoare”

Victor Moraru a fost numit în Directoratul Transelectrica în octombrie 2024, în urma unei selecții făcute de AMEPIP, pe guvernanță corporativă. 

„Acest contract este încă în vigoare”, spune Victor Moraru pentru G4Media.

La contractul inițial au fost adăugate acte adiționale în fiecare an, după cum scrie în rapoartele de activitate ale Transelectrica din fiecare an. 

Moraru spune că, de la venirea lui în directorat, s-a semnat adiționalul cu numărul 15.

„Le-am spus și la actul adițional numărul 15 că este în neregulă, dar au invocat că «Domnule, nu se poate, trebuie să vedem cum facem să semnăm» că «Este un contract important»…”, spune Moraru pentru G4Media.

Când a fost să semneze adiționalul cu numărul 16, s-a opus.

„La actul adițional numărul 16 erau opiniile colegilor de la juridic și de la comercial care spuneau același lucru: că nu trebuie prelungit contractul, că trebuie un nou contract făcut pe procedură concurențială, adică un contract care să respecte legislația și principiul economicității, ceea ce acest contract nu a respectat”, spune Victor Moraru.

Și a formulat o „opinie separată” în cadrul Directoratului.

„Eu am făcut o opinie separată. Am făcut o opinie separată, scoțând în evidență neregulile acestea. Dar opinia mea separată nu a conținut niciun element clasificat. Aici au dorit să scape de o persoană care nu era de acord cu ilegalitățile. Așa s-a întâmplat”, afirmă Victor Moraru.

Opinia separată l-a costat certificatul ORNISS

Victor Moraru spune că a intrat în camera cu documente secrete de la Transelectrica tocmai pentru a consulta acest contract.

Ce scrie în decizia de retragere a certificatului ORNISS:

„La data de 06.02.2026, (…), în timp ce studia documente clasificate, a fost observat de persoana însărcinată cu transportul și manipularea documentelor secrete având asupra sa un telefon mobil de tip smartphone și o agendă electronică (notebook), aspect care a fost sesizat și care a generat un incident de securitate. Acest fapt a fost adus la cunoștința șefului structurii interne de securitate de către (…) persoana responsabilă cu transportul și manipularea documentelor secrete.

Ulterior acestui incident, la data de 09.02.2026, (…) a redactat și a imprimat documentul intitulat «Opinie separată» , fără a explica în ce condiții acesta a fost procesat și imprimat, fiind astfel sesizat un al doilea incident de securitate. Acest din urmă incident a fost conexat celui produs la data de 06.02.2026, întreaga cronologie fiind descrisă în Raportul întocmit de comisia de cercetare administrativă”, scrie în documentele consultate de G4Media.

Prin redactarea documentului „Opinie separată”, Victor Moraru „a încălcat legislația privind protecția informațiilor clasificate”, se menționează în același document.

Pe 18 martie 2026, Victor Moraru a fost revocat din funcția de membru al Directoratului Transelectrica, după ce a pierdut avizul ORNISS pentru accesul la informații clasificate. A contestat decizia Transelectrica în instanță, iar procesul este pe rol.

Cine este Victor Moraru

Victor Moraru este un politician loial lui Marian Neacșu de la PSD. Originar din Ialomița, ca și Neacșu, Moraru a fost primarul localității Amara, consilier județean, adus apoi de Neacșu să lucreze alături de el al Secretariatul General al Guvernului, scria Economedia la momentul revocării acestuia de la Transelectrica.

Moraru a fost și vicepreședinte interimar al super-agenției care controlează companiile de stat AMEPIP, de unde și-a dat demisia din cauza unor suspiciuni de incompatibilitate și conflict de interese, după cum a scris Economedia în exclusivitate aici. Mai precis, Moraru a numit oameni în comisia de selecție care urma să îl numească pe el.

Astfel, înainte să fie ales vicepreședinte AMEPIP, Moraru era director în cadrul Secretariatului General al Guvernului. În această calitate, el a prezidat comisia de selecție a celor doi reprezentanți ai mediului academic, parte a comisiei de experți independenți (cinci persoane în total) pentru selectarea președintelui și a vicepreședinților AMEPIP. Documentele prezentate ca probe pentru selecția reprezentanților mediului academic sunt semnate și certificate de către Moraru, în calitatea sa de președinte al comisiei de selecție.