MOTIVARE Cum a încercat Eugen Sechila, unul dintre locotenenții lui Călin Georgescu, să convingă instanța că nu este vinovat de afișare de simboluri legionare: A pretins că este sculptor și a invocat libertatea artistică / Judecătoria Oltenița l-a declarat vinovat, dar i-a aplicat doar un avertisment

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Eugen Sechila – fost luptător în Legiunea Străină și unul dintre apropiații fostului candidat pro-rus la președinție, Călin Georgescu, – a pretins în fata instanței că este sculptor, a invocat libertatea artistică și a susținut că nu a făcut decât să sculpteze niște cruci pe o troiță dintr-o comună din Călărași, potrivit motivării Judecătoriei Oltenița.

Instanța l-a găsit însă vinovat de afișare de însemne legionare pentru că Eugen Sechila a sculptat crucea întreită (triplă) sau curcea Arhanghelului Mihail, simbol asociat Mișcării Legionare, pe o troiță de lemn într-o comună din Călărași.

Pe 1 iulie 2026, Judecătoria Oltenița l-a condamnat pe Eugen Sechila pentru infracțiunea de confecționare, vânzare, răspândire, precum şi deținerea în vederea răspândirii de simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe care se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.

Judecătoria Oltenița a dispus însă „renunțarea la aplicarea pedepsei” și i-a dat lui Sechila doar un avertisment, motivând că acesta nu are antecedente penale și nici un grad ridicat de periculozitate, iar fapta pentru care a fost găsit vinovat are un grad de pericol social redus. Decizia nu este defintivă.

Cum a încercat Sechila să convingă instanța că este nevinovat

Totuși, Sechila a recunoscut în fața instanței că avea cunoștiință că însemnul religios este asociat Mișcării Legionare.

”Audiat fiind în fața instanţei, inculpatul Sechila Eugen Ionuț a declarat că, într-adevăr, el este cel care a sculptat troiţa, însă demersul său a fost unul artistic, şi nu propaganda unei ideologii.

Astfel, inculpatul a arătat că este sculptor, având numeroase opere de artă realizate, însă nu expuse în România.

A mai arătat inculpatul că unul din elementele are i-au marcat existența este simbolul Sfintei Cruci, dorind să arate cum a înțeles să îşi exprime arta prin simoblul Sfintei Cruci. De asemenea, inculpatul a precizat că este vorba de crucea tridimensională, reprezentată de lungimi, înălţimi, adâncimi şi profunzimi, arătând că figura de la baza troiței simbolizează crucea în plinătatea ei.

Mai mult, inculpatul a învederat că nu a făcut nici un fel de promovare a troiției, aspectul că alte persoane au pozat-o şi expus-o pe rețelele de socializare, nefiind intenția sa.

Nu în ultimul rând, inculpatul a precizat că ştia că figura de la baza troiței poate fi asociată cu un însemn legionar, acesta considerându-l în primul rând un însemn religios, iar prevederile alin. 3 ale art. 4 îi permiteau libertatea artistică.

Mai constată instanța că inculpatul a depus la dosar, la filele (…), brosuri privind lucrările expuse de acesta din care rezultă că acesta este sculptor, fiind pasionat de artă”, arată judecătoria Oltenița în motivarea deciziei.

În plus, Sechila a adus un martor în apararea sa, un doctor în etnologie de la Academia Română.

”Martorul (…) a declarat că este doctor în etnologie în cadrul Academiei Române. A arătat că a fost contactat de către inculpat pentru a depune mărturie şi a explica originea simbolului crucii întreite, iar ulterior a sintetizat totul într-o lucrare care a fost depusă la dosar de către apărătorul inculpatului.

A mai arătat că există numeroase modele ale simbolului crucii, cea mai răspândită fiind crucea ierusulimiteană.

De asemenea, martorul a precizat că nu consideră că simbolul de la baza troiței este un simbol legionar, ci este vorba de un simbol tradițional creştin, prezent de cel puţin 8000 ani în urmă în cultura noastră, iar acest simbol a avut ca scop punerea celui decedat şi a celor dragi sub ocrotirea sfintei treimi”, se arată în motivare.

Instanța nu s-a lăsat convinsă și l-a declarat vinovat pe Eugen Sechila de afișare de însemne legionare

”Instanța constată că în cauză nu s-a făcut dovada că aceasta troiță a fost ridicată în scopul artei, mai mult din probele administrate rezultând că aceasta a fost ridicată în memoria defunctului (…), cu toate că instanța nu poate nega calitatea de artist a inculpatului.

Pe cale de consecință, instanța constată că fapta există, constituie infracțiune şi a fost săvârşită de către inculpat”, se arată în motivarea instanței.

Judecătoria a explicat de ce afișarea crcuii Arhanghelului Mihail, însemn asociat Mișcării legionare, este o infracțiune.

”Mai întâi, coroborând probele administrate în cauză, este cert faptul inculpatul Sechila Eugen Ionuț a construit o troiță în memoria lui (…), pe raza comunei (…), la baza troiței regăsindu-se o figură geometrică compusă din trei linii verticale intersectate cu trei linii orizontale, figură ce este asociată cu simoblul Mişcării Legionare.

Instanța reține că simbolurile au o forță deosebită de comunicare, deoarece reuşesc să concentreze şi să transmită idei, convingeri, valori şi elemente de identitate într-o formă simplă şi uşor de recunoscut. Acestea pot fi întâlnite în numeroase contexte şi medii de exprimare, iar mesajele pot fi înțelese rapid şi pot depăşi barierele lingvistice, oferind oamenilor posibilitatea de a-şi exprima apartenența la un anumit grup, mişcare sau sistem de valori.

În cadrul grupărilor extremiste, simbolurile reprezintă un instrument important de recunoaştere reciprocă şi de consolidare a identității colective, facilitând astfel crearea unui sentiment de solidaritate şi coeziune între membri şi contribuind la întărirea legăturilor dintre aceştia. Totodată, simbolurile au şi un rol propagandistic, fiind utilizate pentru promovarea ideologiilor şi atragerea de noi adepți.

Prin repetarea şi afişarea lor în spațiul public sau în mediul online, acestea pot contribui la creşterea vizibilității unui grup şi la transmiterea mesajelor sale către un public mai larg.

Simbolul Mişcării Legionare (Legiunea Arhanghelul Mihail, Garda de Fier – aceasta din urmă ca ramură paramilitară a organizației politice) este reprezentat de crucea triplă, formată din trei bare verticale şi trei orizontale intersectate o rețea de zăbrele de închisoare ca simbol al martiriului.

Simbolul nu este în mod direct rasist, în sensul că elementele grafice nu conțin în mod direct un mesaj rasist, cum se întâmplă în cazul altor simboluri (spre exemplu: pumnul arian, simbol al supremației albe şi al diferențelor pe care adepții ideologiilor de extremă dreapta le consideră a exista între oameni).

Cu toate că nu este un simbol rasist sau xenofob prin grafica pe care o înfățişează, este un simbol asociat cu rasismul şi antisemitismul din cauza contextului în care a fost folosit.

Mişcărea Legionară este un curent politic interbelic de extremă dreapta, fondată de Corneliu Zelea Codreanu, care a promovat idei ultranaționaliste, antisemite, autoritare.

Antisemitismul era o caracteristică a Statului Național Legionar, un regim politic care a existat în România între în anii 1940-1941, fiind o formă de guvernare autoritară în care puterea a fost împărțită între generalul Ion Antonescu şi mişcarea legionară, în această perioadă fiind executate de către elementele legionare numeroase arestări, asasinate, atât pe motive politice, cât şi rasiale, fiind manifestată o ură explicită a exponenților acestei mişcări pentru evrei, pe care numeroase surse istorice o consemnează.

Totodată, şi ca politică oficială au fost promovate în mod direct măsuri antisemite.

Analizând astfel figura geometrică de la baza troiței, instanţa constată că aceasta este identică cu simbolul Mişcării Legionare, apărarea inculpatului privind faptul că ar reprezenta mai multe cruci neputând fi primită având în vedere geometria perfectă a liniilor verticale şi orizontale care se întrepătrund.

Mai mult, analizând lucrarea depusă de către inculpat la dosarul cauzei privind simbolurile crucii întreite, instanța constată că diferitele troițe realizate de-a lungul timpului au, într-adevăr, simbolul crucii întreite, însă ceea ce le caracterizează pe acestea este inegalitatea liniilor verticale şi orizontale care se întâlnesc şi formează simbolul crucii”, arată instanța.

Instanța a arătat clemență față de Sechila și i-a dat doar un avrtisment

Cu toate că l-a declarat vinovat de infracțiunea de afișare de simboluri legionare, la individualizarea pedepsei, instanța a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei și i-a dat lui Sechila doar un avertisment.

”La individualizarea pedepsei pentru infracțiunea săvârşită, instanţa va avea în vedere prevederile art. 74 C.pen., care stabilesc criteriile generale de individualizare a pedepsei:

împrejurările și modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârşirii infracțiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracțiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială şi socială.

La dosarul cauzei a fost anexată fişa de cazier privind pe inculpatul (…), din care rezultă că nu este cunoscut cu antecedente penale.

În ceea ce priveşte nivelul de educație, vârsta, situația familială şi socială a inculpatului (…), se constată că este în vârstă de (…) de ani, (…).

Instanța reține că funcțiile de constrângere şi de reeducare, precum şi scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate.

În continuare, instanța retine un grad de pericol social redus al faptei si o periculozitate redusă a inculpatului care, desi a realizat o troiță având la baza un însemn legionar, despre care chiar inculpatul a recunoscut că avea cunoştință că este asociat cu mişcarea legionară, intrând în sfera interdictiilor impuse de OUG 31/2002, totusi prin modul sau de actiune, a realizat o expunere publică minimă.

O privire de ansamblu a materialului probatoriu administrat în cauză relevă că sunt îndeplinite în prezenta cauză condițiile subiective şi obiective prevăzute de art. 80 din Codul penal pentru a se dispune renunțarea la aplicarea pedepsei pentru inculpatul din prezenta cauză”, arată înstanța în motivare.

Vezi motivarea Judecătoriei Oltenița aici. Documentul în format anonimizat a fost pus la dispoziția G4Media.ro în baza legii 544/2001.

Context. Eugen Sechila a fost trimis în judecată în martie 2025 după ce a afișat crucea triplă sau crucea Arhanghelului Mihail pe o troiță din Călărași.

”La data de 3 iulie 2021, inculpatul a construit și amplasat pe raza unei comune din județul Călărași, în proximitatea sediului primăriei, o troiță din lemn în memoria unei persoane, troiță care avea încorporată în partea inferioară simbolul asociat mișcării legionare (Garda de Fier), care prezenta o figură geometrică compusă din trei linii verticale intersectate cu trei linii orizontale.

Ulterior, în luna decembrie 2024, când s-a produs un scandal public din cauza faptului că troița conținea un simbol legionar, familia decedatului a înlăturat acea troiță”, a arătat Parchetul General într-un comunicat din martie 2025, de la trimiterea în judecată a dosarului.

Pe 26 februarie 2025, Sechila a fost ridicat de polițiști de pe Aeroportul Internațional Otopeni și dus la audieri la sediul Parchetului General.

„Este vorba de un dosar fabricat de ceva timp, din ce ne dăm noi seama, în baza legii 217/2015, și spune așa, nu o să vă citesc tot, că nu are sens: >”, a declarat soția lui la Realitatea Tv, după ce soțul ei a fost dus la audieri.
Elena Sechila a mai citat din dosar în aceeași emisiune: „De asemenea, din investigațiile efectuate în cauză s-a stabilit că în perioada 13.02.2017 până în prezent, pe profilul personal de pe platforma online de socializare Facebook utilizează o imagine ce reprezintă într-o formă stilizată chipul lui Corneliu Zelea Codreanu. În aceași perioadă a utilizat și alte simboluri legionare, respectiv tricoul pe care era imprimat chipul stilizat lui Corneliu Zelea Codreanu și insigne cu însemne legionare”.

De altfel, Eugen Sechila și soția lui apar în fotografii alături de Călin Georgescu, Eugen Sechila având la piept crucea Arhanghelului Mihail.

Cine e Eugen Sechila

În 2016, Eugen Sechila și soția lui, Elena, au înființat Asociația „Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei”. De altfel, soția lui Sechila este chiar nepoata lui Gogu Puiu, un legionar aromân decedat în 1948 la Cobadin, județul Constanța.
Documentele declasificate ale MAI arată (fără a-i da numele) că Eugen Sechila a participat la ”promovarea și cumpărarea de voturi” pentru Călin Georgescu. În raportul MAI către CSAT este menționat un „luptător în Legiunea străină”, care „promovează ideologia de extremă-dreapta, prin organizarea unor tabere paramilitare, printre obiectivele sale aflându-se radicalizarea tinerilor, între care și minori, în vederea inițierii de acțiuni contra ordinii de drept”.

Adina Marincea, cercetătoare la Institutul Elie Wiesel, a arătat că Sechila a luptat în Legiunea Străină și că organiza tabere de îndoctrinare legionară pentru copii. Inclusiv copiii lui Călin Georgescu au părticipat la aceste tabere.

Eugen Sechila apare și în fotografii cu Horațiu Potra

”Începând cu anul 2019, manifesta preocupări pentru coagularea, într-o formă asociativă, a unui nucleu de cetățeni români, foști combatanți în Legiunea Străină, ca filieră autohtonă a organizației înființate la Paris, existând indicii că prin aceasta viza să își pună în practică motivațiile ideologice, radical-naționaliste, prin mijloace și metode specifice operațiunilor militare.

Foștii combatanți în Legiunea Străină au realizat mai multe întâlniri, evidențiindu-se cea la care au participat Horațiu Potra, Eugen Ionuț Sechila, Romeo Mihai Anechitei, existând la data de 20.05.2021, o fotografie pe contul personal de Facebook Horațiu Potra.

Eugen Ionuț Sechila, beneficiind de suportul unor foști legionari, s-a implicat în organizarea a zeci de tabere de haiducie, prin intermediul cărora viza recrutarea ideologică a participanților și depinderea de către aceștia a unor abilități combative pe linia utilizării armelor de foc și a armelor albe. În context, susnumitul a utilizat scenarii tactice (realizarea de ambuscade) având ca țintă structurile naționale de aplicare a legii (Jandarmeria Română, Poliția Română).

De altfel, acesta își exprimase încă din anul 2020 disponibilitatea de a recurge la acțiuni radicale care să vizeze suprimarea vieții unor reprezentanți ai autorităților statului: ”….io în anarhismul meu… îi aștept la cotitură, că io știu că gloanțele chiar omoară oamenii, știi…gloanțele trec prin ziduri, trec prin materie dură…, și la urma urmei, mi se fâlfâie frate”.

În condițiile în care o parte din mass-media centrală a abordat în termeni critici apropierea dintre candidatul (Călin Georgescu – n.r.) și Eugen Ionuț Sechila, prin prisma afinităților legionare ale acestuia din urmă, respectiv implicării sale în organizarea taberelor paramilitare, la data de 04.12.2024, cel dintâi l-a contactat telefonic pe EUGEN Ionuț Sechila, căruia i-a relatat despre existența unui plan pe care i-l va transmite când se vor întâlni, susținând că >”, arată procurorii în dosarul trimis la instanță.