Vine decizia LIN II: Curtea de Justiție a UE va tranșa pe 16 iulie controversa prescripției din România / Miza: Dacă faptele penale se prescriu atât de repede așa cum a stabilit Înalta Curte? / Fosta judecătoare Daniela Panioglu: Spre exemplu dosarul Burci nu ar fi fost prescris dacă instanța aplica decizia LIN I a CJUE

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Curtea de Justiție a UE (CJUE) se va pronunța pe 16 iulie 2026 în cauza LIN II privind controversa prescripției din România, potrivit portalului CJUE.

La solicitarea Parchetului Curţii de Apel Oradea, un complet al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a cerut Curţii de Justiţie a UE să tranşeze disputa dintre ÎCCJ şi CJUE referitoare la aplicarea deciziilor CCR privind prescripţia în dosarele de fraudă şi evaziune.

În esenţă, ÎCCJ a statutat că faptele penale se prescriu mai repede în perioada 2014 – 2022.

În schimb, CJUE a decis, în cauza LIN I din 2023, că faptele penale se prescriu mai repede doar în perioada 2018 – 2022.

Instanţele din România aplică însă decizia ÎCCJ de teama represaliilor venite din partea Inspecţiei Judiciare.

Consecinţa: Inculpaţii scapă de puşcărie, iar infractorii dovediţi sunt eliberaţi din închisori. Sunt nenumărate exemple în acest sens. G4Media.ro le-a indicat aici sau aici.

“LIN II este o cauză de follow-up și se referă la aceeași problemă abordată în LIN I 1. Este sub judice, adică este în curs de soluționare la instanța noastră. Nu pot să vorbesc deloc despre acest caz. Se află în proces de deliberare”, declara președintele CJUE, profesorul universitar doctor Koen Lenaerts, la solicitarea G4Media.ro, în martie acest an când a participat la o conferinţă în aula Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti.

Studiu de caz: Dosarul omului de afaceri Cristian Burci

Curtea de Apel București susține într-un drept la replică transmis redacției G4Media.ro că o parte din faptele din dosarul lui Cristian Burci erau deja prescrise la momentul trimiterii dosarului în judecată, în 2022, iar altele, cele mai grave precum delapidarea cu consecințe deosebit de grave, s-ar fi prescris un an mai târziu, în 2023.

Prin urmare, ”narativul scăpării marilor corupţi prin prescripţie în contextul schimbării compunerii completurilor” nu se susține – a pretins conducerea CAB.

Ce nu spune CAB este faptul că instanțele din România refuză, la solicitarea expresă a ÎCCJ, să aplice decizia CJUE din cazua LIN I în baza căreia faptele penale să nu s-ar mai prescrie atât de repede.

Fosta judecătoare de la Curtea de Apel București Daniela Panioglu a explicat însă pentru G4Media.ro că dosarul lui Burci nu ar fi fost prescris dacă instanța aplica decizia CJUE din cauza LIN 1.

Daniela Panioglu este fosta judecătoare care i-a condamnat la ani grei de pușcărie pe fostul primar al Capitalei, Sorin Oprescu, și pe fostul președinte al CNAS, Lucian Duță. A fost exclusă de 5 ori din magistratură de către rețeaua Savonea din justiție, dar a câștigat de fiecare dată la Înalta Curte.

Vezi mai jos ce spune CAB despre cazul Burci:

”Referitor la narativul distrugerii dosarului ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale pe fondul modificării compuneri completului şi care ar fi permis astfel tergiversarea cauzei cu directa consecinţă a scăpării corupţilor prin prescripţie, precizăm că informaţiile vehiculate în presă sunt contrazise flagrant de realităţile faptice ale cauzei.

În concret, rechizitoriul împreună cu 280 de volume ale dosarului de urmărire penală, privind, printre alţii, pe inculpatul B.C., a fost înaintat Curţii de Apel Bucureşti, la data de 20.04.2022, fiind înregistrat, la aceeaşi dată, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, sub număr de dosar 2637/2/2022/a1, în faza procesuală a camerei preliminare care are ca obiect verificarea legalităţii trimiterii în judecată.

Dosarul a fost repartizat completului de cameră preliminară format din judecătorul P.C. (Pavel Cătălin – n.r.)

Prin încheierea finală de cameră preliminară din data de 27.01.2023, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară P.C. din cadrul Curţii de Apel Bucureşti s-a constatat legalitatea trimiterii în judecată.

Încheierea finală pronunţată de judecătorul de cameră preliminară P.C. în data de 27.01.2023 a fost menţinută prin încheierea nr. 285/06.04.2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Primul termen pentru judecata în fond a cauzei a fost acordat la data de 13.09.2023.

Modificarea compunerii completului de judecată a avut loc la data de 13.03.2025, ca urmare a promovării judecătorului I.P. (Irina Petre – n.r.) la Curtea de Apel Bucureşti. Eficienţa acestei măsuri administrative este demonstrată de celeritatea cu care, la data de 1.07.2026, cauza înregistrată sub nr. 2637/2/2022 a fost soluţionată de judecătorul I.P., ca urmare a acordării termenelor de judecată cu o frecvenţă sporită.

Cu privire la pretinsele infracţiuni pentru care a fost trimis în judecată inculpatul B.C. (Burci Cristian – n.r.) şi pentru care, prin sentinţa nr. 124/F pronunţată la data de 01.07.2026, s-a încetat procesul penal, s-a stabilit că:

– în privința infracțiunii de gestiune frauduloasă în formă continuată, presupus a fi fost săvârşită începând cu luna mai 2006 şi epuizată în octombrie 2012, termenul de prescripţie s-a împlinit la data de 30.10.2020;

– în privința infracțiunii de complicitate la delapidare cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată presupus a fi fost săvârşită începând cu luna martie 2012 şi epuizată la data de 13.07.2012, termenul de prescripție s-a împlinit la data de 12.07.2020;

– în privința infracțiunii de spălare a banilor în formă continuată, epuizată la data de 23.07.2012, termenul de prescripție s-a împlinit la data de 22.07.2020;

– în privința infracțiunii de delapidare cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, presupus a fi fost săvârşită începând cu aprilie 2013 şi epuizată la 09.01.2015, termenul de prescripție s-a împlinit la data de 08.01.2023;

– în privința infracțiunii de spălare a banilor în formă continuată, presupus a fi fost săvârşită începând cu aprilie 2013 şi epuizată la data de 02.06.2015, termenul de prescripție s-a împlinit la data de 01.06.2023.

Astfel cum rezultă în mod neechivoc, toate datele calendaristice la care a intervenit prescripţia răspunderii penale cu privire la inculpatul B.C. sunt anterioare modificării compunerii completului de judecată, care a survenit, pentru motive obiective, la data de 13.03.2025.

În concret, Curtea de Apel Bucureşti a fost învestită în anul 2022 cu o cauză privind fapte presupus a fi fost săvârşite şi cu 12 ani înainte de sesizarea instanţei, în condiţiile în care termenele de prescripţie a răspunderii penale, reglementate de lege, sunt de 8 ani.

Concluzionând, pentru trei dintre faptele pentru care s-a dispus soluţia încetării procesului penal, aşa cum rezultă din considerentele hotărârii judecătoreşti nedefinitive, prescripţia răspunderii penale a intervenit cu cca 2 ani anterior sesizării instanţei de judecată, respectiv în anul 2020, iar pentru celelalte două prescripţia a survenit anterior fixării primului termen pentru judecata în fond a cauzei.

Aşadar, informaţia conform căreia intervenirea prescripţiei răspunderii penale este consecinţa modificării compunerii completului este integral falsă. Schimbarea obiectivă şi legală a compunerii completului de judecată a survenit după împlinirea termenelor de prescripţie a răspunderii penale”, este comunicatul CAB.

Vezi mai jos ce spune fosta judecătoare CAB Daniela Panioglu:

”Explicațiile oferite de Curtea de Apel București sunt profund eronate și au, ca scop, inducerea în eroare a opiniei publice.

Se arată că dosarul penal a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel la data de 20.04.2022, reținându-se în sarcina inculpatului Burci Cristian comiterea infracțiunilor de gestiune frauduloasă, în formă continuată, epuizată în luna octombrie a anului 2012, de complicitate la delapidare, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, epuizată pe data de 13 iulie 2012, de spălarea banilor, în formă continuată, epuizată la data de 23 iulie 2012, de delapidare, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, epuizată la data de 9 ianuarie 2015, și de spălarea banilor, în formă continuată, epuizată la data de 2 iunie 2015.

Însă, Decizia nr.358/26.05.2022 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial din data de 9.06.2022, prin care s-a constatat, retroactiv, vidul legislativ, a fost emisă ulterior întocmirii rechizitoriului, la data de 20.04.2022.

Așadar, în mod evident, procurorul își calculase timpul de efectuare a urmăririi penale în raport cu termenele speciale de prescripție a răspunderii penale, care înseamnă termenele generale dublate, potrivit art.155, alin.4, Cod penal.

Mai precis, în acest caz, termenele speciale de prescripție a răspunderii penale urmau să se împlinească, pentru infracțiunea de delapidare, în formă continuată, în luna octombrie a anului 2028, și nu octombrie 2020, după cum se susține, pentru infracțiunea de complicitate la delapidare, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, pe data de 13 iulie 2032, și, nicidecum, pe data de 12 iulie 2020, pentru infracțiunea de spălarea banilor, în formă continuată, pe data de 23 iulie 2028, și nu pe data de 22 iulie 2020, pentru infracțiunea de delapidare, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, pe data de 9 ianuarie 2035, și nu pe data de 8 ianuarie 2023, iar pentru infracțiunea de spălarea banilor, în formă continuată, pe data de 2 iunie 2031, și nu pe data de 1 iunie 2023.

Prin urmare, nici Curtea de Apel București și nici vreo altă instanță de judecată nu pot pretinde procurorului să cunoască o împrejurare viitoare, precum emiterea unei decizii care să interpreteze efectele unei decizii de neconstituționalitate anterioare. În același timp, raportat la legislația în vigoare la momentul întocmirii rechizitoriului, se constată că procurorul, în mod corect, a stabilit ritmul urmăririi penale și a apreciat timpul pentru desfășurarea următoarelor etape ale procesului penal.

În plus, cel puțin soluțiile de încetare a procesului penal, ca efect al intervenirii prescripției răspunderii penale pentru ultimele două infracțiuni, mai precis pentru infracțiunile de delapidare, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, epuizată la data de 9 ianuarie 2015, și de spălarea banilor, în formă continuată, epuizată la data de 2 iunie 2015, sunt nu numai îndoielnice, dar, mai ales, nelegale.

Vidul legislativ este cuprins în perioada 25.05.2018, când a fost publicată în Monitorul Oficial Decizia nr.297/26.04.2018, prin care Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea disp. art.155, alin.1, Cod penal, privind întreruperea cursului prescripției răspunderii penale, și data de 30.05.2022, când a intrat în vigoare, prin publicarea în Monitorul Oficial, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.71/2022, prin care deficiența legislativă este corectată, prin numirea actelor care întrerup cursul termenului prescripției răspunderii penale, și anume oricare act de procedură care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului ori inculpatului.

De observat că actul normativ emis de guvern a intrat în vigoare anterior datei de 09.06.2022, când a fost publicată Decizia nr.358/26.05.2022 a Curții Constituționale, emisă, de altfel, cu nerespectarea legii.

Prin urmare, în mod teoretic și generic, prescripția răspunderii penale se poate constata doar când termenul general de împlinește în perioada 25.06.2018-30.05.2022, pentru că, ulterior, situația a fost reglementată. Ori, în acest caz, Curtea de Apel București susține că termenele generale de prescripție, așa cum le-a calculat, se împlineau în anul 2023, prin urmare când deja se aplicau termenele speciale de prescripție a răspunderii penale, întrucât inculpatului i-au fost comunicate acte de procedură, care au întrerupt cursul termenelor generale.

La toate aceste argumente, fundamentate pe interpretarea cu bună-credință a fenomenului legislativ național, se adaugă Hotărârea din data de 24.07.2023 a Curții de Justiție a Uniunii Europene, prin care instanța europeană transmite judecătorului național cel mai important mesaj, și anume că trebuie să fie independent în soluțiile sale și că poate lăsa neaplicate decizii ale Curții Constituționale, care au efectul impunității în masă.

Am auzit pe unii care susțineau că instanța europeană nu a arătat modul concret de rezolvare a chestiunii naționale a prescripției răspunderii penale, ceea ce înseamnă nu numai incultură juridică, dar și o aberație. Curtea de Justiție a Uniunii Europene nu trasează directive instanțelor naționale, pentru acești iubitori de comunism, și nici nu oferă modalități de soluționare a cauzelor, pentru că, evident, nu poate aduce atingere independenței judecătorului, așa cum se obișnuiește în România.

Revenind la comunicat, Curtea de Apel București nu numai că oferă explicații situate în afara legislației penale și rațiunii juridice, dar se constată că trece sub tăcere chestiunea de esență, și anume motivele schimbării compunerii completului de judecată de fond, tocmai la finalul cercetării judecătorești, cu efectul reluării administrării unui probatoriu complex.

Din răspunsul formulat, se constată că atenția opiniei publice este dirijată, cu intenție, asupra unor elemente pe care publicul nu le poate cenzura și care fac dovada unei judecăți precare a dosarului penal respectiv, evitându-se, astfel, problema intervenției colegiului de conducere în compunerea completului de judecată”, a arătat fosta judecătoare Daniela Panioglu pentru G4media.ro.

Timeline cu deciziile CCR, ÎCCJ şi CJUE care se bat cap în cap

• mai 2022: CCR a decis că nu a existat prescripţie specială între 25 iunie 2018 şi 30 mai 2022.

Pe înțelesul tuturor, acest lucru înseamnă că în această perioadă faptele penale se prescriu mai repede.

Prescripția specială este un instrument care permite procurorilor să extindă perioada în care faptele penale pot fi trase la răspundere penală prin simpla aducere la cunoștiința incupatului că este vizat de o procedură judiciară.

În condițiile în care CCR a decis că, între iunie 2018 și mai 2022, nu a existat instrumentul prescripției speciale, pe cale de consecință, faptele penale se prescriu mai repede în această perioadă.

• 25 octombrie 2022: ÎCCJ a emis o decizie interpretativă prin care a stabilit că deciziile CCR privind prescripția se aplică retroactiv, pe principiul legii penale celei mai favorabile, până la data intrării în vigoare a noului cod penal, 1 februarie 2014.

Cu alte cuvinte, ÎCCJ a extins perioada în care nu există prescripţie specială, iar faptele se prescriu mai repede: de la intervalul 25 iunie 2018 – 30 mai 2022 la perioada 1 februarie 2014 – 30 mai 2022.

• 24 iulie 2023: Curtea de Justiție a UE a decis în cauza LIN I că instanţele naţionale trebuie să aplice deciziile CCR, însă nu şi hotărârea interpretativă a ÎCCJ prin care era extinsă perioada în care faptele penale se prescriu mai repede.

Practic, CJUE a decis că deciziile CCR privind prescripția nu se aplică retroactiv pe principiul legii penale celei mai favorabile. CJUE a eliminat astfel perioada 1 februarie 2014 – 25 iunie 2018 în care, potrivit ÎCCJ, faptele se prescriu mai repede.

• 9 ianuarie 2024: CJUE și-a întărit decizia și în ce privește dosarele de corupție.

Cu atâtea hotărâri judecătorești care se bat cap în cap, instanțele românești aplicau haotic decizia CJUE din cazua LIN I. Cele mai multe instațe nu o aplicau și se conformau ÎCCJ care spune că faptele se prescriu mai repede în perioada 1 februarie 2014 – 30 mai 2022.

• 30 ianuarie 2024: Un complet al ÎCCJ a aplicat pentru prima dată deciziia LIN I. S-a întâmplat într-un dosar de corupţie al omului de afaceri Dragoş Dobrescu.

Verdictul a fost luat cu 2 – 1. Pentru respectarea deciziilor CJUE au fost judecătorul Iulian Dragomir, fost vicepreşedinte al Instanţei Supreme, şi judecătoarea Cristina Rotaru-Radu.

A făcut opinie separată, în sensul nerespectării deciziei CJUE, judecătorul Andrei Claudiu Rus. De altfel, el a făcut parte din completul ÎCCJ care, pe 25 octombrie 2022, a extins perioada în care faptele se prescriu mai repede la intervalul 2014 – 2022.

Cei doi judecători, Iulian Dragomir și Cristina Rotaru-Radu, au hotărât că deciziile CJUE sunt obligatorii şi se aplică inclusiv în dosarele de corupţie. Pe cale de consecință, nu au încetat procesul lui Dobrescu pe motiv că ar fi intervenit prescripţia şi au decis rejudecarea la Curtea de Apel București.

• 17 iunie 2024: Un complet ÎCCJ pentru dezlegarea unor chestiuni de drept alcătuit din 9 judecători a subliniat faptul că instanţele trebuie să aplice decizia ÎCCJ din octombrie 2022, nu decizia CJUE din cauza LIN I.

Completul a fost prezidat de șefa Secției penale a ÎCCj, judecătoarea Eleni Cristina Marcu. Din complet au făcut parte judecătorii:

• Constantin Epure
• Andrei Claudiu Rus (devenit între timp magistratul de legătură în Spania)
• Mircea Mugurel Şelea
• Adriana Ispas
• Valerica Voica
• Luminiţa Criştiu-Ninu
• Lia Savonea (devenită între timp şefa ÎCCJ)
• Mihail Udroiu (pensionat între timp la 48 de ani şi devenit avocat)

10 aprilie 2025: La solicitarea PCA Oradea şi la sesizarea ÎCCJ, s-a format cauza Lin II pe rolul CJUE.

7 octombrie 2025: termen la CJUE la care au participat Guvernul României și Comisia Europeană.

Cele două instituţii au prezentat concluzii scrise. CE a cerut CJUE să confirme fără echivoc că instanțele din România sunt obligate să aplice dreptul Uniunii chiar și atunci când acesta contrazice jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) sau chiar a Curții Constituționale.

Cu alte cuvinte, CE a cerut să se aplice hotărârea CJUE, nu pe cea a ÎCCJ de interpretare a deciziilor CCR privind prescripţia.

18 decembrie 2025: Avocatul general al CJUE a propus două variante de răspuns: fie Marea Cameră a CJUE revizuieşte decizia din cauza LIN I, fie tranşează disputa în sensul că se aplică decizia CJUE din LIN II, nu deciziile ÎCCJ.