BREAKING Guvernul discută azi dacă sesizează CCR în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituțională între executiv și Înalta Curte după ce instanța condusă de Lia Savonea a dat în judecată guvernul Bolojan pentru bani

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Guvernul discută azi dacă va sesiza CCR în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituțională între executiv și Înalta Curte după ce instanța condusă de Lia Savonea a dat în judecată guvernul Bolojan pentru veniturile suplimentare pe care și le-au dat singuri judecătorii, potrivit agendei ședinței de azi a executivului.

În luna martie, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a dat în judecată Guvernul Ilie Bolojan pentru neplata sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026. Decizia vine după ce ÎCCJ făcuse oricum plângere prealabilă împotriva Guvernului.

După ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a decis, în întocmirea bugetului de stat, să mute banii de la drepturile salariale ale magistraților la ajutoarele sociale pentru pensionari și plățile restante ale administrațiilor locale, Curtea Supremă a dat în judecată Guvernul Ilie Bolojan.

Ce apare pe agenda ședinței de azi a guvernului:

INFORMARE privind litigiul promovat de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva Guvernului României și a Ministerului Finanțelor (dosar nr.1844/2/2026 – Curtea de Apel București) prin care se urmărește obligarea Executivului la suplimentarea bugetului cu sumele aferente titlurilor executorii scadente în anul 2026

NOTE
NOTĂ privind oportunitatea sesizării Curții Constituționale în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvernul României și Înalta Curte de Casație și Justiție

Miliarde de lei dați de justiție magistraților prin sentințe definitive

Guvernul a arătat într-un răspuns oficial pentru G4Media din luna mai că cele mai mari instanțe din țară, Înalta Curte de Casație și Justiție și Curtea de Apel București, au refuzat să îi raporteze datele financiare privind procesele salariale câștigate de magistrați, în timp ce CSM a dat răspunsuri parțiale. Miza este un proces în care șase magistrați cer CEDO să sancționeze România pentru că a amânat plata drepturilor salariale pe care magistrații și le-au majorat singuri prin decizii judecătorești.

Răspunsul Guvernului arată modul în care, în ultimii 20 de ani, magistrații au dat în judecată statul și au obținut peste 5.000 de hotărâri definitive favorabile. Ei au invocat discriminări salariale sau eliminarea unor sporuri, obținând:

– Sporul „anticorupție” de 40% din indemnizația brută;
– Sporul pentru risc și solicitare neuropsihică de 50%, deși fusese abrogat prin lege;
– Sporul de confidențialitate de 15% (copiat de la funcționarii publici);
– Generalizarea unor sporuri speciale destinate exclusiv procurorilor DNA, DIICOT sau fostei SIIJ.

Ulterior, prin decizii interne semnate chiar de șefii instituțiilor (Președintele ÎCCJ, Procurorul General, Președintele CSM), valoarea de referință sectorială (VRS) a fost crescută administrativ (deci nu prin decizie a guvernului sau Parlamentului) și fixată la 605,225 lei, generalizând salariile la nivelul maxim în plată.