Oamenii lui Bogdan Buzăianu, considerat în trecut ”cel mai deștept băiat” din Energie, achitați definitiv pentru delapidare / Instanța a lăsat totuși deschis litigiul pentru recuperarea prejudiciului de peste 11 milioane de euro

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Curtea de Apel București a menținut decizia de achitare pronunțată de Tribunalul București în cazul lui Costin Răducu Alexandrescu, fostul administrator al companiei Energy Holding, și Laviniei Țicu, fosta directoare economică a firmei, potrivit portalului instanțelor de judecată. Decizia este definitivă și a fost luată de CAB pe 30 iunie 2026.

”Respinge ca nefondate apelurile declarate de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi de partea civilă Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” S.A. împotriva sentinţei penale nr. (…) din data de 14.02.2025, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia I penală în dosarul nr. (…)/3/2021 . Definitivă. Pronunţată prin punerea hotărârii la dispoziţia părţilor şi procurorului prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 30 iunie 2026”, este decizia instanței.

CAB a menținut astfel decizia de achitare de la fond, de la Tribunal. Totuși, instanțele au lăsat deschis litigiul privind latura civilă pentru recuperarea prejudiciului de peste 11 milioane de euro.

”Lasă nesoluționată acțiunea civilă (…) menține măsurile asigurătorii dispuse cu privire la inculpații ALEXANDRESCU COSTIN-RĂDUCU și ŢICU ELENA-LAVINIA, prin încheierea Tribunalului București din data de 12.06.2024”, a fost decizia Tribunalului capitalei din februarie 2025.

În 2021, cei doi au fost trimiși în judecată pentru delapidare.

Potrivit unui comunicat de presă al Parchetului general, ”primul inculpat în calitate de administrator și cea de a doua inculpată în calitate de director economic ai unei societăți comerciale, în perioada 19.08.2009-30.04.2010 au transferat în mod nejustificat, fără contraprestație, suma de 59.480.839 lei către o altă societate comercială, prin semnarea ordinelor de plată care au generat șapte transferuri bancare, prejudiciind prin aceasta societatea pe care o administrau și, implicit, creditorii acesteia”, arată procurorii.

Potrivit parchetului, ANAF și alți creditori, persoane juridice și persoane fizice, s-au constituit părți civile pentru recuperarea prejudiciului.

Energy Holding a intrat în insolvență în mai 2017, după ce, în 2011-2012, contractul cu Hidroelectrica a fost reziliat.

Ce s-a întâmplat cu dosarele lui Bogdan Buzăianu

La Parchetul general a mai existat un dosar penal care îl viza chiar pe Bogdan Buzăianu, magnatul care a controlat Energy Holding, acum aflată în insolvență.

Omul de afaceri elvețian de origine română, Bogdan Buzăianu, a fost investigat pentru 5 infracțiuni, potrivit unor documente consultate de G4media.ro: instigare la evaziune fiscală, instigare la stabilirea cu rea credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor în scopul obținerii fără drept a unor sume de bani cu titlu de rambursări de la bugetul general consolidat, instigare la delapidare și instigarea la spălarea banilor.

În acest al doilea dosar, Buzăianu era acuzat că și-ar fi delapidat compania cu aproape 64 de milioane de lei, adică peste 12 milioane de euro. Era acuzat și de evaziune fiscală de peste 6 milioane de lei (peste 1,1 milioane de euro), rambursare ilegală de TVA de 17 de milioane de lei (3,2 milioane de euro) și spălare de bani de peste 6 milioane de euro.

Și compania Energy Holding a fost urmărită penal pentru evaziune fiscală. Alături de Buzăianu și Energy Holding, au mai fost cercetate firma Libarrom AGRI, controlată de libanezul Said Baaklini, administratorii celor două firme, interpuși ai lui Buzăianu și Baaklini, și foști angajați ai lui Buzăianu, precum Costin Răducu Alexandescu sau soții Ioana și Petre Sotir.

Acest dosar a fost clasat însă în mai 2025 de cătreParchetul general.

Cine este Bogdan Buzăianu

Era considerat ”cel mai mare băiat deştept” din Energie. În 2008, a renunțat la cetățenia română și a rămas doar cu cea elvețiană. Și-a declarat domiciliul în castelul Greng din Fribourg, Elveția.

În 2004, pe vremea când ministrul Economiei era chiar naşul lui, Dan Ioan Popescu zis DIP, compania controlată de Buzăianu, Energy Holding, a încheiat cel mai mare contract de energie cu Hidroelectrica, cu o valoare a energiei tranzacționate de aproape 1 miliard de dolari.

Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, Buzăianu apărea efectiv, cu numele lui, în acționariatul Energy Holding, doar în 2003 și 2004. Deja în mai 2005, acțiunile lui Buzăianu erau cedate off-shore-ului, Atell Investments Ltd. din Cipru.

Contractul dintre Energy Holding – Hidroelectrica ar fi fost încheiat ilegal şi ar fi reprezentat mai mult de 1 la sută din PIB-ul României de la acea vreme, a acuzat procuroarea DIICOT Adriana Cristescu, de la Serviciul de combatere de macro-criminalităţii economico-financiare. Numai că în urma anchetei DIICOT, doar directorii Hidroelectrica care au semnat contractul cu Energy Holding au fost condamnaţi la închisoare, partea de dosar cu Bogdan Buzăianu și politicienii care l-ar fi susținut nu a plecat niciodată către instanţă.

În iulie 2018, DNA a clasat marele dosar ”Hidroelectrica – retehnologizarea Porților de fier” privindu-l pe Bogdan Buzăianu.

Buzăianu ar fi denunțat-o pe Elena Udrea la DNA şi a scăpat de dosarul de dare de mită

În 2017, procurorii DNA au acuzat faptul că Elena Udrea, favorita președintelui Traian Băsescu – care se ”lupta” cu ”băieții deștepți din energie” – i-ar fi cerut 5 milioane de euro lui Bogdan Buzăianu ca să îl scape de dosarul Hidroelectrica de la DIICOT, unde şefă era Alina Bica, prietena de shopping a Elenei Udrea, la Paris.
Buzăianu ar fi scăpat de dosarul de dare de mită după ce ar fi denunţat-o pe blonda fostului președinte şi ar fi beneficiat de clauza de nepedepsire întrucât a denunţat fapta „înainte să afle organul de urmărire penală”.

În cele din urmă, dosarul ”Hidroelectrica” în care Elena Udrea a fost judecată pentru corupție a fost închis pentru că ar fi intervenit prescripția, ca urmare a aplicării deciziilor CCR.