Care sunt principalii factori care pot declanșa menopauza prematură. Medic ginecolog: „Poate fi prevenită prin schimbarea stilului de viață”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Menopauza este un proces natural biologic prin care trec toate femeile la un moment dat în viaţa lor. Este momentul care marchează sfârşitul perioadei fertile. În mod firesc, vârsta la care se instalează menopauza este între 45 şi 55 de ani, dar în ultimii 10 ani, statisticile arată că această vârstă a scăzut constant. Dr. Ioana Tudorache, medic ginecolog obstetrician în reţeaua MedLife subliniază faptul că, deşi menopauza nu este o boală, ea are un impact major asupra vieţii femeilor pe termen lung şi tocmai de aceea ar trebui văzută ca o problemă de sănătate publică.

Primele semne ale menopauzei fiziologice

Instalarea menopauzei este un proces fiziologic normal caracterizat prin încetarea activităţii ovarelor. Concret, după un an de lipsă a menstruaţiilor se poate spune că o femeie a intrat la menopauză. Menopauza este precedata de premenopauza, mai exact perioada de tranziţie numită perimenopauza, cauzată de fluctuaţiile nivelurilor hormonale care poate dura câţiva ani.

„Menopauza reprezintă o etapă fiziologică din viața oricărei femei, dar trebuie totuşi recunoscută ca o problemă de sănătate publică pentru că este o fereastră de oportunitate pentru prevenție și screening. Menopauza are implicații foarte mari asupra restului vieții unei femei din punct de vedere fizic, psihic și social cu atât mai mult cu cât la vârsta aceea, femeile se află în plină activitate profesională. Consider că e foarte important ca femeile să aibă acces la terapia de menopauză, fie că e hormonală, fie că este non-hormonală şi această terapie trebuie să fie susținută prin educație, astfel încât toate deciziile pe care le vor lua trebuie să aibă la bază informaţii din surse verificate, de la specialişti”, a subliniat medicul Ioana Tudorache.

Cu aproximativ 5 ani înainte de menopauză, spune medicul, femeile observă în primul rând dereglări ale menstruaţiei, atât din punct de vedere al cantităţii de sânge, cât şi din punct de vedere al frecvenţei.

„Treptat, pot să apară și anumite semne care sunt mai frecvente în perioada de menopauză: bufeuri, modificări ale dispoziţiei, tulburări de somn, transpiraţii nocturne, scăderea energiei, dureri articulare, dureri osoase, scăderea libidoului, creştere în greutate şi dificultăţi de concentrare, simptome care se intensifică la menopauză, în general. Perioada de perimenopauză durează între 4 şi 8 ani, potrivit studiilor, şi cu cât este mai lungă cu atât sunt șanse ca aceste simptome să fie mai accentuate în menopauză. Depinde de la persoană la persoană. Sunt femei care depăşesc cu uşurinţă această perioadă, inclusiv menopauza, dar şi altele care se plâng de o cohortă întreagă de simptome. După instalarea menopauzei, în mod normal, aceste simptome ar trebui să se atenueze progresiv, dar cum spuneam, nu se întâmplă tuturor. Menopauza se instalează în mod fiziologic între 45 și 55 de ani, în medie între 51-52 de ani”, a precizat medicul.

Factori de risc pentru menopauza prematură

Există, însă, şi situaţii în care femei cu vârsta sub 40 de ani se confruntă cu probleme asemănătoare menopauzei, dar care nu sunt fiziologice.

„În ultimii ani, însă, sunt multe cazuri de femei care intră la menopauză sub vârsta de 45 de ani şi atunci vorbim de o menopauză precoce. Sub vârsta de 40 de ani se defineşte ca insuficienţă ovariană prematură. Aici avem niște situații diferite şi mai sensibile pentru că de foarte multe ori, mai ales în insuficiența ovariană prematură, se asociază și infertilitatea”, a explicat medicul ginecolog.

Specialistul a subliniat faptul că sunt mulţi factori care favorizează instalarea acestei menopauze precoce și a insuficienței ovariene prematură, factori care ţin de alegeri şi stilul de viaţă, de cele mai multe ori.

„Studiile arată că femeile care nu şi-au alăptat copiii la sân sunt mai predispuse la menopauză timpurie. Avorturile repetate, dar şi naşterea singulară pot fi factori importanţi. Fumatul, consumul de alcool şi de asemenea, greutatea scăzută provenită din diete alimentare dezechilibrate ţinute pe perioade lungi de timp, pentru că multe femei îşi doresc să fie slabe ca să corespundă standardelor sociale. Menarha timpurie, adică prima menstruaţie apărută prea devreme este un alt factor favorizant pentru menopauza timpurie”, a menţionat medicul.

Stilul de viaţă sănătos atenuează simptomele menopauzei

În plus, stilul de viaţă sănătos adoptat în tinereţe, care include o alimentaţie diversificată şi sănătoasă, mişcare regulată, ore suficiente de somn, este o formă de prevenire a instalării precoce a menopauzei, dar şi de menţinere a sănătăţii după instalarea menopauzei.

„Sportul este foarte important nu numai pentru prevenirea menopauzei timpurii, dar mai ales pentru prevenția osteoporozei din menopauză. Chiar dacă putem iniţia tratamente de substituție hormonală, doar tratamentul nu rezolvă toate problemele care apar la menopauză. Este important sportul, care să includă şi ridicarea de greutăţi. Pentru femeile care s-au apucat de sport târziu, pentru a contracara osteoporoza, de exemplu, nu este recomandat ca greutăţile să fie mari. Foarte importantă este dieta alimentară, cu suplimentarea de vitamina D, de proteine – ar trebui să folosim zilnic între 1 și 1,2 grame de proteină/kg corp, din alimentaţie. Evitarea fumatului, a consumului de alcool excesiv, gestionarea stresului emoţional şi cel mai important, calitatea somnului” a  subliniat dr. Ioana Tudorache.

Cui îi este indicată terapia de substituţie hormonală

Atât pentru gestionarea simptomelor deranjante, cât şi pentru starea de sănătate pe termen lung, medicii pot recomanda terapia de substituţie hormonală.

„Terapia de substituție hormonală este destinată femeilor sănătoase, femeilor care sunt foarte bine investigate. Ele trebuie monitorizate la prima prezentare din punct de vedere al tensiunii arteriale, profilului lipidic, glicemiei. Vor face mamografii ecografii mamare, DEXA – evaluarea ţesutului osos, EKG, evaluare a aparatului cardiovascular. Dacă toate acestea sunt în regulă, se poate iniţia terapia pentru femeile care îşi doresc acest lucru, bineînţeles. Cele mai multe paciente mi-au spus că au simţit că au renăscut cu această terapie, au început să se simtă foarte bine, pentru că există multe beneficii: asupra cogniției, previne instalarea osteoporozei şi a comorbidităţiilor cardiovasculare.

Începem cu doze mici pe care le putem păstra aşa dacă obţinem rezultate bune. În momentul actual folosim mai ales estrogenul transdermic și progesteron natural micronizat și atunci riscul de a dezvolta cancer de sân în terapia hormonală de substituție este minim. Nu zero, dar minim faţă de substituţia hormonală care se folosea în urmă cu câţiva ani. În primul an de administrare de terapie de substituție hormonală e necesară prezentarea la medic la 3 luni după inițiere, apoi la 1 an și apoi în continuare în fiecare an, pentru că dozele câteodată trebuie ajustate, pentru că lucrurile se pot schimba pe parcurs. Substituţia hormonală poate fi administrată până la 60 de ani, dar şi după, dacă beneficiile depăşesc riscurile”, a precizat medicul.

În situaţia în care, femeia are anumite riscuri, nici măcar fitoterapia hormonală nu este indicată, menţionează medicul ginecolog.

„Dacă se pune problema unei contraindicații majore cum este riscul tromboembolic, cancer mamar deja existent, meningioame, afecțiuni hepatice decompensate, porfirie etc nu putem iniţia substituţia hormonală şi nici măcar pe cea bazată pe fitoestrogeni. Există posibilitatea fitoterapiei moderne, bazată pe alte substanţe non-hormonale, tratamente antidepresive, gabapentin si clonidină care pot diminua simptomele, la care se adaugă modificarea stilului de viaţă – reducerea consumului de cafea dacă avem insomnii şi stări de iritabilitate, prevenția osteopeniei și osteoporozei prin administrarea calciului, a vitaminei D, a proteinelor, a sportului, yoga, pilates, plimbare prin aer liber etc”, a completat medicul.

Consultaţiile medicale anuale continuă şi după menopauză

Şi înainte, dar şi după instalarea menopauzei, femeile trebuie să meargă periodic la medic pentru diverse investigaţii pentru a se asigura că sunt sănătoase.

„Şi după instalarea menopauzei, femeile trebuie să îşi monitorizeze sănătatea prin consulturi ginecologice anuale, evaluarea PAP testului, a HPV-ului, o ecografie pelvină, o mamografie, o ecografie mamară, EKG, tensiunea arterială, profilul lipidic, glicemia. Ecografia de tiroidă este indicată mai ales la intrarea în menopauza şi neapărat DEXA, care ne arată care este starea ţesutului osos la momentul respectiv. Cu sau fără terapie hormonală trebuie să mergem în continuare la ginecolog pentru aceste investigaţii. Menopauza este o perioadă în care patologia oncologică se întâlnește cu frecvență mai mare şi din acest motiv este necesar consultul multidisciplinar, pentru că menopauza afectează întregul organism”, a conchis medicul.