Efectele nebănuite ale crizei politice / În plin sezon de furtuni, sistemul antigrindină este nefuncțional / Este al treilea an de când utilizarea sa a fost restricționată prin lege / Guvernul interimar nu poate adopta OUG care să îl repornească

România se confruntă cu un val de vijelii și grindină care provoacă haos în orașe și distruge sute de hectare de culturi, iar Sistemul Național Antigrindină rămâne nefuncțional. Din cauza unui blocaj legislativ și administrativ, au trecut trei ani de când a fost trasă ultima rachetă. Iar în acest moment, guvernul interimar nu poate lua măsurile necesare din cauza atribuțiilor sale limitate.

Pe 11 mai, o ploaie cu grindină a afectat peste 400 de hectare de viță-de-vie în județul Vrancea.

„Mergem pe circa 400 de hectare afectate, dintre care 250–300 de hectare sunt calamitate 100%. Cu siguranță, dacă sistemul antigrindină funcționa, nu era situația asta. În anii din urmă, când sistemul era funcțional la Vârteșcoiu, nu a existat niciodată o situație de genul acesta, în care să fie calamitate atâtea sute de hectare. Chiar și atunci când grindina era de dimensiuni mari, aceasta ajungea la sol fragmentată și nu afecta culturile de viță-de-vie și livezile”, a declarat atunci, pentru Agerpres, primarul comunei Vârteșcoiu, Viorel Mîrza.

sursa: Facebook Primăria comunei Vârteșcoiu, Vrancea

După furtuna din mai, Federația Viticultorii Vrânceni a transmis un memoriu către Ministerul Agriculturii, Prefectura Vrancea și Direcția Agricolă Județeană și a cerut reactivarea sistemului antigrindină și măsuri urgente pentru protejarea unei ramuri economice considerate esențiale pentru județ. Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP), din cadrul Ministerului Agriculturii, este instituția care gestionează activitatea sistemului antigrindină.

Potrivit documentului, grindina a afectat aproximativ 900 de hectare de viță-de-vie în mai multe zone viticole din Vrancea, iar reprezentanții federației susțin că lipsa intervenției agravează problemele unui sector de care depind „peste 70% dintre locuitorii județului”, scrie Agerpres.

„În Vrancea, Sistemul Antigrindină a funcționat și a salvat mii de hectare de la înființare. Explicația deținătorilor de culturi de câmp, potrivit căreia au avut secetă din această cauză, nu este susținută de argumente științifice”, scrie în documentul trimis ministerului.

Sistemul național antigrindină are 104 puncte de lansare distribuite în toată țara. Inutile în acest moment

Activitatea unităților de combatere a căderilor de grindină a fost oficial oprită în 2024. La presiunea unor grupuri de producători agricoli din Prahova, care susțineau că folosirea rachetelor oprește ploaia, guvernul a emis o ordonanță de guvern, OUG 300/2024, care suspenda activitatea sistemului și impunea realizarea unui studiu de impact care să lămurească dacă sistemul e eficient sau nu.

Doar că, de atunci și până acum nu s-au găsit fondurile necesare pentru finanțarea acestui studiu. Iar pentru studiu este necesar ca sistemul să fie funcțional. Un cerc închis perfect.

„Ulterior, prin încetarea perioadei pentru care au fost instituite prevederile Hotărârii Guvernului nr. 256/2010¹, respectiv intervalul 2010–2024, activitatea unităților de combatere a căderilor de grindină din cadrul Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor a fost suspendată, iar pentru realizarea studiului referitor la impactul activităților de intervenții active în atmosferă asupra regimului de precipitații și a impactului acestora asupra mediului, unitățile de combatere a căderilor de grindină trebuie să fie în exploatare operațională”, scrie într-un document al Ministerului Agriculturii consultat de G4Media.

În ianuarie 2026, Curtea de Apel Galați a anulat Ordonanța 300/2024, cea care suspenda activitatea sistemului. Dar decizia nu e definitivă. Și nu e suficient pentru reluarea activității sistemului.

sursa foto: www.asnacp.eu

De ce e nevoie pentru reluarea funcționării sistemului

„Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor a întreprins demersurile necesare pentru începerea activităților de combatere a căderilor de grindină, însă implementarea și desfășurarea sezonului operativ precum și asigurarea alocărilor bugetare sunt condiționate de aprobarea actelor normative necesare”, scrie în documentul Ministerului Agriculturii, consultat de G4Media.

Este vorba, în primul rând, de legislația pentru un nou cadru de dezvoltare pe termen lung pentru Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP), printr-un program valabil pentru perioada 2025–2040.

De asemenea, actualizarea normelor metodologice de aplicare a legii, în contextul evoluțiilor tehnice și științifice, precum și întrunirea Consiliului Consultativ al AASNACP pentru avizarea noii strategii.

Și nu în ultimul rând e nevoie de bani. Pentru studiul de impact, pentru testarea unor stații pilot cu tehnologie nouă.

„E nevoie de el”, declară pentru G4Media Gheorghe Vlad, președintele Organizației Interprofesionale Naționale a Producătorilor de Legume și Fructe din România. „Grindina a făcut prăpăd în zonele viticole unde sunt astfel de sisteme”, spune el.

„Sistemul e dovedit științific că nu cred că-l omologau altfel. Problema a fost că cei de la centre trebuiau să se racordeze la ANM (Autoritatea Națională de Meteorologie, n.red) și să le utilizeze doar în perimetrul respectiv. Urma digitalizarea sistemelor ca să nu mai arunce aiurea cu rachetele alea”, explică el de ce au fost probleme.

sursa: Agerpres Foto

Guvernul interimar, cu mâinile legate

În martie 2024, ministrul Agriculturii de la acel moment, Florin Barbu, anunța că în cel mai scurt timp va elabora cadrul legislativ necesar reluării activității sistemului.

„Săptămâna aceasta, cred că mâine, voi avea o întâlnire cu toate formele asociative din agricultură la Ministerul Agriculturii şi sunt invitaţi şi fermierii care nu fac parte din aceste forme şi, bineînţeles, că această decizie o vom lua împreună ca atât managementul din cadrul acestei instituţii, cât şi managementul situaţiilor de urgenţă din cadrul Ministerului Agriculturii să colaboreze mult mai mult”, spunea Florin Barbu, în Parlament, pe 24 martie 2024.

Ordinul nu a mai venit.

În mai 2026, în timpul unei vizite în județul Vrancea, premierul interimar Ilie Bolojan a vorbit despre probleme din sistemul de apărare antigrindină. Vrancea e una dintre zonele în care fermierii au cerut reluarea funcționării sistemului pentru a apăra podgoriile și livezile.

Bolojan a explicat că actualul cabinet nu poate interveni prin reforme structurale sau ordonanțe de urgență majore din cauza statutului său limitat.

„Actualul guvern nu poate face, dat fiind situația de interimat. Astăzi putem să administrăm ceea ce avem… dar probleme care necesită competențe de guvern cu depline puteri nu le putem rezolva”, a declarat Bolojan. Prioritățile actuale rămân gestionarea fondurilor europene și a urgențelor administrative, restul deciziilor fiind lăsate în sarcina unui viitor executiv.

Cu alte cuvinte, guvernarea interimară nu poate rezolva aspectele legislative obligatorii pentru reluarea funcționării sistemului antigrindină.

sursa: Agerpres Foto

Cu ce se ocupă angajații autorității și ce costuri de funcționare are instituția

Conducerea AASNACP este asigurată de un președinte cu rang de director general și de un vicepreședinte cu rang de director general adjunct, numiți prin Ordin al Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Funcția de director general este funcție militară.
Președinte/director general al autorității este Dragoș Manole, iar vicepreședintă Vasilica Baicu.

În 2024, Dragoș Manole a declarat un venit salarial anual de 135.730 și o pensie MAPN de 64.500 de lei. Manole lucrează la autoritate din 2016, de când s-a pensionat din Armată.

În luna iulie 2024, când sistemul a fost oprit, AASNACP avea un număr de 54 de angajați. În martie 2026 mai erau 43, conform documentelor consultate de G4Media.

În lipsa intervențiilor active în atmosferă, în 2025, instituția s-a concentrat pe activități administrative, de conservare a infrastructurii și de pregătire a viitoarelor programe de funcționare, scrie în raportul de activitate al instituției pe anul trecut.

Iar din bugetul alocat de 96 de milioane de lei, 82,8 milioane au fost cheltuite pentru securizarea celor 104 puncte de lansare, adică 86% din buget. Cheltuielile de personal au însumat 9,31 milioane lei (9,7%), în timp ce 3,90 milioane lei (4%) au fost utilizate pentru funcționare, bunuri, servicii și utilități.

G4Media a solicitat un punct de vedere ministrului interimar al Agriculturii, Tanczos Barna. Vom publica răspunsul în momentul în care îl vom primi.