MAREA ELIBERARE din 2025. TIMELINE cu deciziile prin care inculpați de top, unii aflați în pușcărie, au fost scăpați de condamnări și dosare de rețeaua Savonea din justiție

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

”Dosarul lui Marian Vanghelie era prescris din 2017”, s-a apărat șefa Curții de Apel București (CAB), judecătoarea Liana Arsenie, în conferința de presă din 11 decembrie 2025, după difuzarea documentarului Recorder.

Judecătoarea a respins acuzațiile de presă potrivit cărora dosarul fostului edil de la 5 s-ar fi prescris pe rolul CAB ca urmare a tergiversării procesului prin schimbarea repetată a judecătorilor din completul de judecată cu consecința reluării de la zero a cercetării judecătorești.

Ce nu a spus judecătoarea Liana Arsenie este că s-a ajuns la această dată de prescriere a dosarului lui Vanghelie prin interpretarea judecătorilor CAB care nu au ținut cont de deciziile Curții de Justiție a UE privind prescripția.

Pe scurt și pe înțelesul tuturor:

CJUE a decis că instanțele naționale din România trebuie să țină cont de deciziile CCR care au stabilit că în perioada 2018 – 2022 nu a existat prescripție specială. Cu alte cuvinte, faptele penale s-au prescris mai repede în această perioadă.

În octombrie 2022, Înalta Curte a dat o decizie interpretativă prin care a stabilit că deciziile CCR se aplică retroactiv pe principiul legii penale celei mai favorabile până la intrarea în vigoare a noului cod penal, 1 februarie 2014. Cu alte cuvinte, a decis ÎCCJ, faptele nu se prescriu mai repede doar în perioada 2018 – 2022 (cum a decis CCR), ci și între 2014 și 2018.

CJUE a decis în 2023 și 2024 că instanțele naționale trebuie să aplice deciziile CCR, dar nu și decizia interpretativă a ÎCCJ. Adică, a spus CJUE, faptele se prescriu mai repede doar între 2018 și 2022, nu și între 2014 și 2018.

Unele instanțe, inclusiv de la ÎCCJ, au vrut să țină cont de deciziile CJUE, dar Înalta Curte a dat în 2024 mai multe hotărâri prin care a subliniat că faptele se prescriu mai repede în perioada 2014 – 2022. Motivul: drepturile inculpaților apărate de CEDO ar fi mai presus de instabilitatea legislativă introdusă prin deciziile CCR, ÎCCJ și CJUE. Cu alte cuvinte, CEDO bate CJUE.

DNA: dosarul lui Vanghelie se prescria în 2024

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Dacă ar fi ținut cont de deciziile CJUE, dosarul lui Vanghelie nu s-ar fi prescris în 2017, așa cum a susținut judecătoarea Arsenie, ci în iulie și decembrie 2024, după cum a arătat DNA într-un răspuns oficial pentru G4Media.ro din iunie 2024.

Măsuri administrative ca dosarele să nu se mai prescrie

Știind că dosarul se prescrie la finalul lui 2024, conducerea instanței sau judecătorii din complet ar fi putut lua măsuri administrative astfel încât dosarul să fie soluționat cu verdict definitiv înainte de a se prescrie.

Așa cum a făcut fostul judecător de la Înalta Curte, Ionuț Matei, în 2012, în dosarul Trofeul Calității al fostului premier Adrian Năstase. Știind că era în pragul prescrierii, judecătorul s-a grăbit, a dat termene scurte, săptămânale, a făcut un efort să audieze cei 1.000 de martori și inculpați din dosar și pe 20 iulie 2012 a pronunțat verdictul: 2 ani de închisoare cu executare pentru fostul premier. A fost verdictul care a spart gheața la Înalta Curte, până atunci nu erau condamnări sau achitari în dosarele de corupție ajunse pe rolul instanței supreme.

Sau dosarul omului de afaceri Ovidiu Tender. Judecătorii Mihai Alexandru Mihalcea și Georgiana Tudor de la CAB au pronunțat verdictul definitiv pe 8 iunie 2015, cu o zi înainte de prescrierea faptelor. Tender a primit atunci 12 ani și 7 luni de detenție pentru devalizarea rafinăriilor Rafo-Carom.

Savonea pretindea că e de acord 

În cadrul unei întâlniri informale cu presa din septembrie 2025, inclusiv șefa ÎCCJ, judecătoarea Lia Savonea, a admis că magistrații ar putea lua măsuri administrative, ”cu respectarea drepturilor inculpaților”, astfel încât să soluționeze dosarele înainte de intervenirea prescripției.

Judecătoarele din completul lui Vanghelie nu s-au grăbit

Însă, deși DNA a avertizat că dosarul lui Vanghelie se prescrie la finalul anului 2024, iar G4Media.ro a semnalat acest lucru în repetate rânduri, judecătoarele din complet, Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry și Virginia Maria Bărăscu, nu s-au grăbit deloc. Spre exemplu, la termenul din 15 noiembrie 2024 au stabilit următoarea înfățișare pe 7 februarie 2025.

Așa că pe 19 martie 2025, judecătoarele Georgescu-Ashemimry și Bărăscu au ajuns la un deznodământ previzibil: condamnarea primită de Marian Vanghelie la Tribunalul București de 11 ani și 7 luni de închisoare era prescrisă.

Interesant că judecătoarea Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry și colegul ei, Cristian Bălan, au anulat în vara lui 2024 condamnarea definitivă a lui Ovidiu Tender, aplicând retroactiv decizia CCR din 2016 care a dezincriminat abuzul în serviciu prin încălcarea de legislație secundară.

La conferința de presă din 11 decembrie 2025, cei doi judecători, Georgescu-Ashemimry și Bălan, erau în prima linie de susținere a șefei CAB, Liana Arsenie.

Însă rețeaua Savonea a anulat condamnări definitive nu doar calculând prescripția după o interpretare proprie, neținând cont de deciziile CJUE. Dosarele magnatului Puiu Popoviciu și al lui Maricel Păcuraru au fost anulate în căi extraordinare de atac ca urmare a unor interpretări inedite ale legii sau prin aplicarea retroactivă a deciziilor CCR.

Vezi mai jos un timeline cu deciziile din 2025 prin care inculpații, unii condamnați definitiv, au fost scăpați de dosare de rețeaua Savonea din justiție

Popoviciu scapă de pedeapsa de 7 ani de detenție și rămâne cu terenul din Băneasa în valoare de 700 de milioane de euro

Foto: Inquam Photos/ George Calin

15 ianuarie 2025: Înalta Curte l-a achitat definitiv în cale extraordinară de atac pe omul de afaceri Gabriel Aurel ”Puiu” Popoviciu.

ÎCCJ a validat decizia din iulie 2024 chiar a judecătoarei Liana Arsenie care a anulat condamnarea definitivă a lui Puiu Popoviciu la 7 ani de pușcărie. Magnatul a scăpat de confiscarea unui teren din nordul Capitalei în valoare de aproape 700 de milioane de euro.

Judecătoarea Arsenie a încercat să explice în 172 de pagini de motivare că omul de afaceri Gabriel-Aurel ”Puiu” Popoviciu nu a pus mâna prin fraudă pe terenul de 224 de hectare din Băneasa al Universității de Agronomie (așa cum a decis justiția prin verdict definitiv în 2017), ci a încheiat o afacere legală în urmă căreia o firmă controlată de magnatul de la Londra ia banii din chiria terenului pe care se află Mall Băneasa și IKEA, în vreme ce universitatea de stat se plânge că nu obţine mare lucru.

Potrivit Europa Liberă, care cita grila notarilor și o notificare de expropiere pentru construcția metroului către aeroport, în 2022, un metru pătrat în perimetrul delimitat de Pădurea Băneasa, Șoseaua București-Ploiești și Aeroportul Băneasa se vindea cu 300 de euro. Un calcul sumar arată că terenul de 224 de hectare valora 672 de milioane de euro (2.240.000 mp x 300 = 672.000.000 euro), sumă considerată iniţial prejudiciu de către justiţie prin sentinţă definitivă.

Vanghelie scapă pin prescripție

19 martie 2025: dosarul de corupție în care Marian Vanghelie a primit la Tribunal 11 ani și 7 luni de închisoare pentru o mită de 30 de milioane de euro a fost închis de Curtea de Apel București ca urmare a interpretării legislației privind prescripția în favoarea inculpaților și fără a ține cont de deciziile CJUE. Citește mai multe aici despre cum a fost tergiversat dosarul pe rolul instanțelor. Vezi inclusiv documente despre implicarea SRI în anularea unor probe din dosar.

Patronul Realitatea tv, Maricel Păcuraru, “mai curat, mai uscat”

sursa foto: B1 TV

23 mai 2025: Curtea de Apel București a respins ca nefondată contestația formulată de DNA și a menținut sentința dată de Tribunalul București, de anulare a condamnării patronului Realitatea Plus, Maricel Păcuraru, pe motiv că infracţiunea de abuz în serviciu prin încălcarea de legislație secundară a fost dezincriminată. Decizia a fost definitivă.

Pe 3 noiembrie 2014, Păcuraru a fost condamnat definitiv la 4 ani de detenţie pentru complicitate la abuz în serviciu şi spălare de bani în dosarul Poşta Română. El a fost găsit vinovat, alături de fostul director general al Poştei Române, Mihai Toader, de un prejudiciu de peste 14,3 milioane de lei (aproape 3 milioane de euro).

În 2016, CCR a dezincriminat abuzul în serviciu prin încălcarea de legislaţie secundară, iar Maricel Păcuraru a cerut în instanţă să îi fie anulată condamnarea, în baza deciziei CCR.

Pe 11 decembrie 2024, Tribunalul Capitalei a constatat ca fiind dezincriminată fapta lui Păcuraru de complicitate la abuz în serviciu. Instanţa a constatat şi că spălarea de bani a picat, în condiţiile în care infracţiunea-predicat (complicitate la abuz în serviciu) a fost dezincriminată.

Apoi, judecătorii au anulat mandatul de executare a pedepsei (deja executate) şi au ridicat sechestrul instituit pe averea lui Păcuraru pentru recuperarea prejudiciului de aproape 3 milioane de euro. Decizia de anulare a condamnării a rămas defintivă pe 23 mai 2025.

Fostul ministru Bănicioiu, achitat de rețeaua Savonea

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

13 octombrie 2025: Un complet de 5 judecători de la ÎCCJ l-a achitat cu 4:1 pe fostul ministru al Sănătății, Nicu Bănicioiu. Judecătorii Lia Savonea, Adriana Ispas, Mihail Udroiu şi Valentin Chitidean au fost pentru achitare. Vezi aici cum au interpretat probele ca să îl scape pe Bănicoiu.

În schimb, judecătoarea Francisca Vasile a vrut să dispună încetarea procesului penale pe prescripție. Diferența este că la încetarea procesului penal, Bănicioiu ar fi fost obligat să restituie mita primită. În opinie minoritară, judecătoarea Francisca Vasile a concluzionat că erau probe privind săvârşirea de către Bănicioiu a infracţiunilor de trafic de influenţă şi luare de mită, doar că faptele sunt prescrise. Pe cale de consecinţă, judecătoarea Francisca Vasile a vrut să dispună încetarea procesului penal pentru că a intervenit prescripţia şi confiscarea banilor, peste 3 milioane de lei, primiţi de Bănicioiu de la Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea.

Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, și fostul ministru de Finanțe, Sebastian Vlădescu, eliberați pe prescripție de rețeaua Savonea

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

4 noiembrie 2025: Înalta Curte i-a eliberat din penitenciar pe Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, și fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu. Decizia a fost luată în cadrul unei căi extraordinare de atac.

Completul a fost format din judecătorii Lia Savonea, Eleni-Cristina Marcu, Adrian Gluga, Gheorghe-Valentin Chitidean și Elena Barbu. Aceasta din urmă a făcut opinie separată în sensul respingerii recursului în casație.

În 2018, DNA i-a trimis în judecată pe fostul ministru Sebastian Vlădescu şi pe fostul şef Eximbank, Ionuţ Costea. Au fost acuzați că au primit mită 5,5 milioane de euro de la o firmă străină care reabilita calea ferată Bucureşti – Constanţa.

Cei doi au fost condamnați definitiv în mai 2023. Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, a primit 6 ani de închisoare, iar fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu, 7 ani și 4 luni de detenție.

Costea a fost dat în urmărire internațională după ce nu a fost găsit la domiciliu. În ianuarie 2024, a fost localizat în Turcia, iar autoritățile române au cerut extrădarea lui. A fost adus în țară în 24 iunie 2025 și încarcerat.

Și fostul primar din Năvodari scapă pe prescripție

sursa foto: Info Sud-Est

14 noiembrie 2025: Tribunalul Constanța a decis că procesul penal cunoscut drept ”dosarul Tabăra Năvodari” împotriva fostului primar din Năvodari, Nicolae Matei, să înceteze ca efect al prescrierii faptelor. Dosarul DNA a fost tergiversat aproape 8 ani de instanțe.

Fostul deputat PSD Iosif Armaş, considerat creierul grupului infracțional care a devalizat stațiunea Băile Herculane, scapă prin prescripţie

Tot pe 14 noiembrie 2025, fostul parlamentar PSD Iosif Armaş a scăpat ca urmare a intervenirii prescripţiei, însă Curtea de Apel Timișoara a dispus confiscarea de la el a 4,8 milioane de euro.

Mitică Dragomir, achitat pentru luare de mită în dosarul RCS-RDS după ce inițial fusese condamnat la 4 ani de închisoare cu executare

sursa foto: Captură video

25 noiembrie 2025: Curtea de Apel București l-a achitat pe fostul preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal, Dumitru Dragomir, de acuzația de luare de mită. Decizia nu este definitivă.

Dragomir este acuzat că a primit mită peste 3 milioane euro de la fostul administrator RCS/RDS Ioan Bendei în schimbul acordării drepturilor de televizare a meciurilor de fotbal din Liga 1. Dosarul a fost judecat cu o întârziere de şase ani, fiind plimbat la trei instanţe.

Trimis în judecată în 2017, Dumitru Dragomir a fost condamnat în ianuarie 2019 de Tribunalul Bucureşti la 4 ani de închisoare cu executare, pentru luare de mită şi complicitate la spălarea banilor, însă în noiembrie 2021, Curtea de Apel Bucureşti a anulat sentinţa şi a dispus rejudecarea dosarului de la zero, începând cu procedura camerei preliminare.

Motivul invocat atunci de CAB a fost acela că tribunalul nu avea competenţa să judece această cauză, deoarece Bogdan Dragomir (fiul lui Mitică Dragomir) este avocat ceea ce atrage competenţa curţilor de apel, chiar dacă acesta a fost suspendat din această calitate începând cu 2003.

Fostul șef al CNAS, Lucian Duță, a scăpat și el de pușcărie prin prescripție

Sursa: Inquam Photos/ Autor: Octav Ganea

10 decembrie 2025: Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a anulat condamnarea de 6 ani a fostului șef al Casei de Sănătate, Lucian Duță, și a dispus încetarea procesului penal pe prescripție. Completul a fost format din judecătorii Iulian Dragomir, Luminiţa Criştiu-Ninu și Adriana Ispas.

Duță fusese condamnat definitiv în 2022 la 6 ani cu executare pentru că a luat mită pentru implementarea cardului de sănătate. Potrivit rechizitoriului DNA, Duţă ar fi primit o mită de 6,3 milioane de euro cash sau direct în contul din Elveţia al unei firme off-shore înregistrată în Charleston, Saint Kitts&Nevis din Antile (Caraibe). Detalii aici.

Și fostul baron de Constanța, Nicușor Constantinescu, scapă de un dosar prin prescripție

12 decembrie 2025: Nicușor Constantinescu a scăpat de procesul penal în dosarul “Geotop”, însă rămâne obligat la plata unui prejudiciu de peste 2 milioane de euro, alături de ceilalți inculpați în dosar. Decizia instanței este definitivă.

Nicușor Constantinescu a fost trimis în judecată în anul 2016. De atunci decată și până la decizia primei instanțe au fost 94 de termene de judecată.

Fostul deputat PSD Cătălin Rădulescu zis Mitralieră, achitat după ce s-a schimbat judecătorul din complet

17 decembrie 2025: Fostul deputat PSD Cătălin Rădulescu, cunoscut drept „Mitralieră” pentru că s-a lăudat că ar avea o armă de la Revoluția din 1989 și nu ar ezita să o folosească împotriva protestatarilor anticorupție din Piața Victoriei, a fost achitat de Curtea de Apel Bucureşt, într-un dosar în care era acuzat de DNA că a primit titlul de „Luptător pentru Victoria Revoluţiei din decembrie 1989 – Luptător cu Rol Determinant”, deşi nu îndeplinea condiţiile prevăzute de lege. Decizia de achitare nu e definitivă. Rădulescu a fost unul dintre loialii fostului lider PSD Liviu Dragnea.