BREAKING Încă un mare condamnat de corupție a fost albit de Curtea Supremă. Înalta Curte a anulat condamnarea de 6 ani a fostului șef al Casei de Sănătate Lucian Duță și a dispus încetarea procesului penal pe prescripție

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a anulat miercuri condamnarea de 6 ani a fostului șef al Casei de Sănătate Lucian Duță și a dispus încetarea procesului penal pe prescripție. Este încă un caz de mare dosar ”omorât” de instanța supremă, care a eliberat pe bandă rulantă personaje implicate în mari scandaluri de corupție. Lucian Duță, fostul șef PDL al CNAS, fusese condamnat definitiv în 2022 la 6 ani cu executare pentru că a luat mită pentru implementarea cardului de sănătate.

Înalta Curte a anulat mandatul de executare a pedepsei cu închisoarea și a menținut dispoziția de confiscare.

Minuta ședinței:

Complet de judecată: Completul nr. 1 AP
Numărul documentului de soluționare: 873/2025
Data documentului de soluționare: 10.12.2025
Tipul documentului de soluționare: Hotărâre
Soluție: Recurs în casaţie – Admis
Detalii soluţie: Admite recursul în casaţie formulat de inculpatul Duţă Nicolae-Lucian împotriva deciziei penale nr. 1049/A din data de 25 iulie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I Penală, în dosarul nr. 45188/3/2018(171/2021). Casează în parte hotărârea atacată, numai sub aspectul acţiunii penale, cu referire la inculpatul Duţă Nicolae-Lucian şi rejudecând, în aceste limite: În baza art.448 alin. 1 pct. 2 lit. a din Codul de procedură penală raportat la art.396 alin. 6 din Codul de procedură penală şi art. 16 alin. 1 lit. f teza a II-a din Codul de procedură penală, dispune încetarea procesului penal faţă de inculpatul Duţă Nicolae-Lucian sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită, în formă continuată, prevăzută de art.289 alin.1 din noul Cod penal raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.35 alin.1 din noul Cod penal și art.5 alin.1 din noul Cod penal. Dispune anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 3783 din 25.07.2022, emis de Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală în baza sentinţei penale nr. 1407/27.11.2020 a Tribunalului Bucureşti – Secţia I Penală, modificată prin decizia penală sus-menţionată, în ceea ce îl prive?te pe inculpatul Duţă Nicolae-Lucian. Menţine dispoziţiile privind confiscarea specială precum şi măsurile asiguratorii conform sentinţei penale nr.1407/F/27.11.2020 pronunţate de Tribunalul Bucureşti – Secţia I-a penală, în dosarul nr.45188/3/2018, şi deciziei penale sus-men?ionate. Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei penale recurate care nu contravin prezentei. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea recursului în casaţie rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 decembrie 2025.

Completul a fost format din judecătorii Iulian Dragomir, Luminiţa Criştiu-Ninu și Adriana Ispas.

Context

În luna septembrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus „punerea în libertate de îndată” a lui Lucian Duţă, în cadrul unei căi extraordinare de atac. Instanța Supremă a admis în principiu recursul în casaţie și, până se judecă pe fond calea extraordinară de atac, a decis suspendarea executării pedepsei.

Judecătoarea Adriana Ispas a luat decizia în această speță. Ea și Lia Savonea sunt judecătoarele care au anulat condamnarea de 14 ani pentru omor a lui Mario Iorgulescu. Detalii aici.

Lucian Duță a mai încercat să obțină anularea condamnării prin aceeași cale extraordinară de atac, însă în anul 2023, Înalta Curte i-a respins recursul în casație.

Potrivit rechizitoriului DNA care a dus la condamnarea de 6 ani de închisoare, Lucian Duţă ar fi primit o mită de 6,3 milioane de euro cash sau direct în contul din Elveţia al unei firme off-shore înregistrată în Charleston, Saint Kitts&Nevis din Antile (Caraibe).

Duţă ar fi primit 800.000 de euro cash şi 5.500.000 de euro în cont. Cash-ul l-ar fi primit personal într-un garaj, într-o sală alăturată biroului de la CNAS, despre care susţinea că ar fi fost protejată împotriva înregistrărilor sau într-un apartament vecin şi care nu era pe numele lui, se arată în rechizitoriu.

Fostul pedelist ar fi primit mita, reprezentând un comision de 10% din valoarea contractelor IT acordate de CNAS, de la Radu Enache, reprezentantul Hewlett Packard (HP) România şi de la Irina Socol, reprezentantul subcontractantului Siveco România. Unul dintre contractele pentru care Lucian Duţă ar fi cerut comisionul de 10 la sută este cel din aprilie 2012 pentru implementarea Cardului Naţional de Asigurări Sociale de Sănătate în valoare de peste 87 milioane de lei, adică peste 18 milioane de euro.

Enache şi Socol l-au denunţat pe Lucian Duţă, potrivit documentului citat.

Fostul preşedinte al CNAS ar fi pretins comisionul de 10%. susţinând că este nevoie de obţinerea unui „sprijin politic” pentru proiectele CNAS şi ar fi invocat relaţia pe care o avea cu preşedintele Traian Băsescu. Despre banii primiţi mită, Duţă a pretins că ar fi vrut să construiască o clinică medicală, însă până la urmă a investit într-o clădire de pe strada Jean Monnet din Bucureşti, pe care a vrut să o închirieze Ambasadei Egiptului.

Pus în faţa probelor DNA (denunţuri şi documente bancare din offshore), Duţă a recunoscut parţial acuzaţiile, în sensul că a admis doar mita primită în cont, nu şi pe cea cash, se arată în rechizitoriul DNA. Potrivit propriilor declaraţii la DNA, Duţă a negociat mita în iunie 2010, adică exact în perioada în care preşedintele Traian Băsescu anunţa tăierile de salarii pentru bugetari. Detalii aici.

Fostul preşedinte al CNAS ar fi cheltuit o parte din mita de 6,3 milioane de euro, reprezentând un comision de 10 la sută din valoarea contractelor IT acordate de CNAS, pe excursii exotice, haine şi accesorii de la magazine de lux, se mai arată în rechizitoriul DNA. Detalii aici.

În curs de actualizare