Referatul DIICOT în dosarul azilelor lui Viorel Pașca: Autoritățile de control au avut ”o conduită pasivă” / Pașca ar fi adăpostit ilegal peste 3.300 de persoane în azilele fără licență de funcționare / Relatări despre un presupus abuz sexual comis de un bărbat din azil, dat afară ulterior

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Procurorii DIICOT susțin că Viorel Pașca a adăpostit ilegal peste 3.300 de persoane în azilele fără licență de funcționare, potrivit referatului pentru arestare preventivă, consultat de G4Media. Procurorii îl acuză pe Pașca și alți membri ai familiei că au urmărit exclusiv obținerea de venituri de pe urma acestora și susțin că din azile lipseau bucătăriile autorizate.

De notat că procurorii acuză autoritățile de control că au avut ”o conduită pasivă”, dar nici un reprezentant al unei astfel de instituții nu e vizat de dosar.

În referat apare și relatarea unui martor, investigatoarea sub acoperire, despre un presupus abuz sexual comis de un bărbat din azil, dat afară ulterior. Investigatoarea sub acoperire susține că Pașca ar fi spus, după ce i-au fost aduse la cunoștință acuzațiile de viol, că ”Poate și ei (victimei – n.red.) i-o plăcut sau a fost de comun acord. ”

De asemenea, în referat apare și relatarea cazului unei persoane cu piciorul amputat și care nu ar fi primit medicația și îngrijirea necesare.

Citește mai jos fragmente relevante din referatul DIICOT consultat de G4Media:

• În baza informațiilor inițiale, s-a reținut că, în decurs de 17 ani, ar fi fost găzduite peste 3.300 de persoane cu dizabilități, vârstnici și persoane fără adăpost, persoane care ar fi fost exploatate de Pașca Viorel-Teodor în vederea obținerii de sume de bani, iar din anul 2006 și până în prezent, aproximativ 1.020 de persoane dintre cele 3.300 exploatate de acesta au decedat, fiind îngropate în cimitirul din localitatea Dumbrava.
• De asemenea, din informațiile obținute până în prezent, a mai rezultat că Pașca Viorel-Teodor a acceptat să primească cu precădere, în imobilele sale, doar persoane fără aparținători și fără adăpost, aflate într-o stare de vădită vulnerabilitate din cauza vârstei înaintate, afecțiunilor cronice de care sufereau și a dizabilităților fizice și/sau psihice ale acestora, cu scopul de a le valorifica bunurile, de a încasa fără drept veniturile acestora provenite din pensie sau din pensia de handicap (indemnizația de însoțitor, echivalentă cu salariul unui asistent personal), precum și de a încasa eventualele ajutoare de înmormântare de care putea beneficia în urma decesului persoanelor. În măsura în care persoanele nu se potriveau acestui profil favorabil exploatării (nu exista posibilitatea obținerii de venituri pe seama acestora), Pașca Viorel-Teodor refuza să le primească sau, la scurt timp după primirea lor și după ce constata că nu poate obține sume de bani pe seama acestora, le returna instituțiilor de unde proveneau.
  Pașca Viorel-Teodor își desfășoară activitatea în mod ilegal, prestând, în fapt, servicii sociale fără a îndeplini condițiile legale și nu a făcut niciun demers în vederea înființării unei persoane juridice sub egida căreia să ofere servicii sociale, cu parcurgerea formalităților legale, respectiv obținerea acreditării ca furnizor privat de servicii sociale și a licențiării imobilelor (punctelor de lucru) unde acesta găzduiește, în fapt, persoanele aduse de diferite instituții ale statului.
• Imobilele unde sunt adăpostite persoanele se află în proprietatea lui Pașca Viorel, dar și a Asociației „Dumbrava DPG” (Dumnezeu Poartă de Grijă), CIF 36673369, controlată de acesta, imobile ce ar fi fost achiziționate din donații strânse prin intermediul acestei asociații.
• Din informațiile deținute până în prezent, asociația ar fi fost acreditată ca furnizor de servicii sociale, fără a obține niciodată licența de funcționare, ulterior fiind radiată din Registrul furnizorilor acreditați de servicii sociale, situație în care se află și în prezent, neîndeplinind condițiile legale pentru a presta servicii sociale.
• La data de 09.07.2025, cu ocazia unei vizite inopinate a Centrului de Resurse Juridice la imobilul din sat Dumbrava nr. 80, jud. Bihor s-a constatat că mai multe persoane se aflau încuiate în imobil, vizibile din curte, fiind lipsite de libertate în această locație, proprietate privată a lui Pașca Viorel-Teodor.
  Din informațiile oferite de Pașca Viorel Teodor reprezentanților Centrului de Resurse Juridice, a rezultat că în prezent acesta găzduiește aproximativ 375 de persoane în 17 imobile aflate în proprietatea sa sau a asociației pe care o controlează.
• Din alte date și informații a rezultat că unele dintre persoanele cu dizabilități racolate și adăpostite de acesta sunt lipsite de libertate în aceste imobile, nu au acces la mijloace de comunicare, sunt supuse unor tratamente inumane ori degradante, prin lipsirea acestora de hrană, medicație, igienă și tratament de specialitate, fiind ținute în stare de aservire față de Pașca Viorel și persoanele care îi sprijină activitatea, în vederea obținerii unor sume de bani, pe nedrept prin toate modalitățile expuse mai sus (încasarea pensiilor, indemnizațiilor de asistent personal și ajutoarelor cuvenite, folosirea donațiilor strânse prin asociație în numele acestora).

• Din coroborarea probelor administrate în cauză până la acest moment procesual, au rezultat date cu privire la comiterea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, având drept scop obținerea sistematică de beneficii materiale prin exploatarea unor persoane aflate într-o stare accentuată de vulnerabilitate socială, psihică, fizică și familială, adăpostite în imobilele deținute sau controlate de Pașca Viorel-Teodor (în privința căruia s-a decelat că deține rolul de lider al grupului infracțional organizat).
• În urma documentării activității grupului infracțional a rezultat, în esență, că Pașca Viorel-Teodor, în calitate de lider, împreună cu Pașca Florica, Pașca Daniel-Sabin, Pașca Viorel-Emanuel și Pașca Abel-Timotei, a constituit în cursul anului 2020, un grup infracțional organizat, la care au aderat în timp și pe care l-au sprijinit, fiecare dintre inculpații Păcală Delia Mioara, Pașca Estera-Anca, Pașca Ioana-Viorica, David Ramona-Viorica, Bulcău Petru, Manea Manuela Viorica și alte persoane neidentificate până la acest moment procesual, potrivit unei ierarhii, cu roluri determinate pentru fiecare dintre sus-numiții, în scopul exploatării persoanelor aflate într-o stare de vădită vulnerabilitate, generată de dizabilități psihice, persoane fără aparținători și fără adăpost, profitând de incapacitatea persoanelor de a-și manifesta voința și lipsa/pasivitatea tutorelui sau a reprezentantului legal al acestor persoane, urmărind obținerea de beneficii economice fără drept, respectiv cu scopul de a încasa fără drept veniturile acestora provenite din pensie pentru limită de vârstă/invaliditate sau din pensia de handicap (indemnizația de însoțitor), precum și de a beneficia de donațiile primite prin asociație în virtutea sponsorizării activității de îngrijire a acestor persoane, sens în care au recrutat cel puțin 210 de persoane cu dizabilități psihice (*neindividualizate până la acest moment*), pe care le-au adăpostit, sub pretextul îngrijirii acestora, în cadrul a cel puțin 14 locații deținute/controlate de Pașca Viorel Teodor sau Asociația Dumbrava DPG Dumnezeu Poartă de Grijă (*asociație radiată din Registrul furnizorilor acreditați de servicii sociale), imobile situate pe raza jud. Bihor în comuna Holod, sat Dumbrava, în comuna Ceica, sat Incești, în comuna Tinca și în comuna Lăzăreni, sat Bicăcel, aceste persoane cu dizabilități psihice fiind găzduite alături de alte persoane fără adăpost și fără aparținători (cazuri sociale).

• Probatoriul administrat a relevat faptul că membrii grupului infracțional organizat au utilizat ”metoda de exploatare prin acordarea asistenței” care a presupus configurarea unui plan infracțional bine organizat, perfecționat în timp, având în vedere că membrii grupului au acționat la vedere, sub paravanul Asociației DUMBRAVA ”DUMNEZEU POARTĂ DE GRIJĂ”, simulând oferirea de servicii sociale, deși, nu erau îndreptățiți să ofere asemenea servicii.

• În activitatea infracțională, Pașca Viorel-Teodor a speculat, în egală măsură, nevoile persoanelor aflate în dificultate, carențele sistemului social și medical, inexistența unor centre suficiente care să asigure îngrijire adecvată persoanelor vulnerabile, lipsa reacțiilor și intervențiilor prompte a autorităților responsabile de situația acestora, dar și empatia persoanelor care au oferit donații și sponsorizări pentru ajutorarea beneficiarilor. Nu în ultimul rând, Pașca Viorel-Teodor a speculat absența unor măsuri concrete care să aibă drept consecință interzicerea primirii și adăpostirii persoanelor aflate în stare de vulnerabilitate în locații proprietate privată în care erau prestate, în fapt, servicii de tip social și medical, fără a fi autorizat sau licențiat în acest sens.

• Pașca Viorel-Teodor, soția acestuia, cei trei copii și celelalte persoane din cadrul grupului infracțional organizat nu au urmărit în mod autentic recuperarea și/sau reabilitarea capacităților funcționale ale persoanelor ( diagnosticate cu diferite dizabilități) pe care le-au găzduit, limitându-se strict la hrănirea acestora, oferirea unui adăpost, asigurarea unei medicamentații/servicii medicale insuficiente, necorespunzătoare, inadecvate, fără a întreprinde demersuri de reintegrare socială a acestora, întrucât membrii grupului infracțional au urmărit strict exploatarea economică a persoanelor, rezumându-se la efectuarea unor cheltuieli minime ce țineau de stricta supraviețuire a persoanelor, oferirea unor tratamente medicale minimale care să asigure exploatarea persoanelor pentru o durată de timp cât mai îndelungată.

• Pe lângă indemnizațiile și prestațiile sociale curente, membrii grupării au urmărit și obținerea altor forme de sprijin financiar acordate de stat sau de autoritățile competente în legătură cu persoanele găzduite. În acest sens, aceștia au solicitat și încasat ajutoare ocazionale, precum și ajutoarele destinate acoperirii costurilor cu combustibilul și ajutorul de înmormântare, în cazul decesului beneficiarilor, Aceste sume au constituit surse suplimentare de venit, contribuind la majorarea beneficiilor patrimoniale obținute de grupare de pe urma persoanelor vulnerabile aflate sub controlul său.

• De asemenea, au fost identificate cazuri în care persoane nedeplasabile au suferit leziuni în urma căderii și lovirii de sol, fără să fi fost solicitată intervenția ambulanței sau, cel puțin, să le fi fost acordate îngrijiri de către personal medical de specialitate. Astfel, deși una dintre discuțiile interceptate a relevat că o persoană cu deficiențe locomotorii (denumită în discuția din data de 09.11.2025- Șerban Ion) a suferit mai multe leziuni, starea acestuia fiind descrisă de Manea Manuela Viorica („negru la față, tot îi lovit, tot îi sânge”), Păcală Delia-Mioara reacționează cu indiferență, susținând că nu au ce să îi facă și să îl trimită cu ambulanța doar dacă starea i se va agrava.

• Pentru atingerea scopului ante-menționat membrii grupării infracționale au urmărit efectuarea unor cheltuieli mai reduse cu toată activitatea în general, începând cu:
  – îngrijirea și cazarea persoanelor (cazarea unui număr mai mare de persoane decât standardul de minimum de 6 mp/beneficiar sau 8 mp pentru persoana care folosește fotoliu rulant, cu maximum 3 paturi în dormitor),
  – modalitatea improprie de preparare a hranei (fără existența de bucătării proprii autorizate din punct de vedere sanitar și cu personal calificat sau externalizarea serviciilor de masă către societăți comerciale autorizate având ca obiect de activitate prepararea și livrarea de mâncare),
  – plata personalului de îngrijire (în majoritate angajat fără forme legale și plătit în numerar, fără a deține vreo formă de pregătire profesională ca îngrijitor, infirmier, asistent medical sau asistent social)
  – lipsa prestării unor servicii costisitoare precum cele de recuperare/reabilitare medicală sau terapeutice adaptate nevoilor persoanelor, ce ar fi necesitat contractarea unor medici și alți specialiști în raport de nevoile corespunzătoare, care să presteze aceste servicii cu regularitate.

• Potrivit adresei nr. 0237738/ 21.04.2026 emise de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor persoanelor cu Dizabilități- la nivelul DGASPC Bihor au fost stabilite 8 măsuri în vederea aplicării conforme a legislației în domeniu, cu privire la instituirea de măsuri de ocrotire legală pentru adulți cu dizabilități aflați la persoana fizică, analizarea situației acestora și stabilirea unor servicii, dacă acestea se impun, la alte centre rezidențiale licențiate sau la centrele proprii, actualizarea protocoalelor interiinstituționale între DGASPC Bihor și UAT-urile competente la realizarea monitorizării adulților cu handicap care se află în grija persoanelor fizice.
  Se mai reține, din răspunsul nr. 28/i/24.02.2025 emis de Instituția Prefectului Bihor, referitor la interpelarea privind Asociația Dumbrava DPG s-a comunicat faptul că este o entitate cu care Instituția Prefectului nu a avut o formă de interacțiune până în prezent. S-a menționat că asociația în cauză nu s-a adresat Instituției Prefectului Bihor. Instituția are cunoștință că persoana vizată a primit în spațiul său de locuit, fie cu domiciliu, fie cu reședință, mai multe persoane de-a lungul timpului.

• Prin urmare, coroborând datele de mai sus, se constată că deși au fost efectuate o serie de controale la locațiile în care Pașca Viorel-Teodor și membrii familiei acestuia găzduiesc persoanele aflate în stare de vulnerabilitate, parte dintre acestea diagnosticate cu diverse afecțiuni psihice, autoritățile competente au rămas în stare de pasivitate, încurajând comportamentul infracțional al membrilor grupării.

• În pofida controalelor efectuate de diferite autorități, acestea au rămas lipsite de finalitate practică, instituțiile implicate manifestând o conduită pasivă și evitând sesizarea altor autorități competente ori dispunerea unor verificări suplimentare care s-ar fi impus în raport cu indiciile existente. Această toleranță instituțională și tendința de a „închide ochii” în fața unor situații evidente, pe deplin cunoscute la nivel local și național, au creat un climat de impunitate, de natură să întărească sentimentul de invulnerabilitate al lui Pașca și să favorizeze continuarea activităților ilicite desfășurate de acesta. În aceste condiții, membrilor grupării le-a fost lăsată impresia că nu vor suporta niciun fel de consecințe, întrucât au conștientizat și speculat, în favoarea lor, slăbiciunile sistemului instituțional și lipsa resurselor financiare, locative, de personal pentru a asigura servicii sociale persoanelor aflate în stare de vulnerabilitate.

• În legătură cu regulile interne instituite de Pașca Viorel-Teodor, de interes sunt discuțiile purtate de acesta cu investigatoarea sub acoperire. În momentul în care aceasta a solicitat lămuriri cu privire la procedura folosită în momentul în care se primește un bolnav la adresă, Pașca Viorel-Teodor i-a explicat că trebuie să îi ia persoanei în cauză, toate bunurile pe care le are asupra sa, adică telefon, acte și bani, după care i-a expus diferite situații pentru a o ajuta să motiveze (în cazul în care întreabă cineva), de ce trebuie să ridice toate bunurile bolnavului.

• Din discuțiile interceptate în baza mandatelor de supraveghere tehnică emise în cauză s-au conturat date cu privire la faptul că membrii grupului infracțional organizat ( în special, liderul, Pașca Florica, Pașca Viorel-Emanuel și Pașca Estera-Anca, au încasat pe durata adăpostirii persoanelor vulnerabile pensiile și indemnizațiile cuvenite acestora.
• Cu toate acestea, membrii grupului infracțional nu aduceau la cunoștință aparținătorilor persoanelor vulnerabile destinația sumelor de bani cuvenite acestora. (într-una din discuțiile interceptate, Păcală Delia-Mioara care cunoaște cu exactitate care este destinația sumelor de bani cuvenite beneficiarilor și încasate de membrii grupului, justifică unuia dintre aparținătorii beneficiarului decedat Neacșu Florin că acesta încasa personal pensia și o folosea pentru a-și cumpăra scutece absorbante.
• Probatoriul administrat în cauză a evidențiat că pe parcursul adăpostirii persoanelor vulnerabile, una dintre condițiile esențiale impuse de liderul grupului consta în interdicția de mai ține legătura cu familia sau cu alte persoane apropiate, beneficiarii neavând voie să dețină telefoane mobile.
• Această susținere rezultă din coroborarea datelor obținute în urma interceptării mai multor discuții, din care precizăm cu titlu exemplificativ :- discuția purtată la data de 01.09.2025 cu utilizatorul nr. de apel : 0XXXX, inițial cu Pașca Viorel-Teodor și ulterior cu David Ramona-Viorica, care relevă restricțiile impuse pacienților adăpostiți în cadrul caselor lui Pașca. Astfel, una dintre regulile impuse este primirea anumitor categorii de pacienți (fără aparținători sau fost abandonați de familie). De observat că inclusiv în ipoteza în care beneficiarii ar avea familie/ persoane apropiate, le este restricționat atât dreptul la vizită, cât și dreptul de a menține legătura cu aparținătorii/persoane apropiate.

• Din declarația martorei Xxx ( investigatoare sub acoperire) reiese că au existat, de asemenea, „situații când persoanele cu probleme de natură psihică aveau activități sexuale între ele”. Ramona s-a exprimat la un moment dat într-o discuție cu Delia și dl. Pașca că X ar fi violat-o pe Y și Ramona îi atragea atenția lui Pașca: De ce nu ați făcut nimic atunci? iar Pașca a spus, dacă îmi amintesc bine: ”Poate și ei i-o plăcut sau a fost de comun acord. ”
• Din discuțiile interceptate la data de 19.05.2026, a rezultat că au fost luate măsuri împotriva persoanei care a agresat sexual beneficiarele ( posibil persoane cu dizabilități psihice), acesta fiind dat afară din locația în care era adăpostiți.
• Discuția din data de 17.09.2025, redată integral în procesul-verbal din data de 29.10.2025, în cadrul căreia Păcală Delia-Mioara îl informează pe Pașca cu privire la faptul că David Ramona-Viorica vrea să îi transmită aspecte referitoare la situația bolnavului de la Bicăcel care are piciorul putrezit, afirmând că în urma intervenției chirugicale efectuate în cauză, acestuia i-a fost amputat un picior, iar după amputare, nu a mai fost pansat și i-a putrezit acolo tot, carnea putrezâtă zice că îi dezastru.