Președintele Curții de Justiție a Uniunii Europene, Koen Lenaerts: Marea Cameră a CJUE va tranşa în termen de 6 luni controversa prescripţiei penale din România care scapă inculpaţii şi scoate pe bandă rulantă infractorii din puşcării

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Președintele Curții de Justiție a Uniunii Europene, profesorul universitar doctor Koen Lenaerts a declarat, la solicitarea G4Media.ro, că Marea Cameră a CJUE va tranşa în termen de 6 luni controversa prescripţiei penale din România. Profesorul Lenaerts a participat la o conferinţă în aula Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti.

Pe rolul CJUE este aşa numita cauză Lin II în care, la solicitarea Parchetului Curţii de Apel Oradea, un complet al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a cerut Curţii de Justiţie a UE (CJUE) să tranşeze disputa dintre ÎCCJ şi CJUE privind aplicarea deciziilor CCR privind prescripţia în dosarele de fraudă şi evaziune.

În esenţă, ÎCCJ a statutat că faptele penale se prescriu mai repede în perioada 2014 – 2022, iar CJUE, în cauza Lin I, că se prescriu mai repede doar în perioada 2018 – 2022. Instanţele din România aplică însă ce spune ÎCCJ de teama represaliilor venite din partea Inspecţiei Judiciare. Consecinţa: inculpaţii scapă de puşcărie, iar infractorii dovediţi sunt eliberaţi din închisori.

“Lin 2 este o cauză de follow-up și se referă la aceeași problemă abordată în Lin 1. Este sub judice, adică este în curs de soluționare la instanța noastră. Nu pot să vorbesc deloc despre acest caz. Se află în proces de deliberare.

Prin urmare, va exista o hotărâre în lunile următoare. Probabil. Dar este foarte dificil de spus momentul exact. Însă va fi vorba de luni, nu de ani. Veți avea un răspuns la întrebarea dumneavoastră prin hotărârea pe care Marea Cameră a Curții o va pronunța între acum și, aș spune, șase luni de acum înainte. Aceasta este estimarea mea”, a răspuns preşedintele CJUE la întrebarea G4media.ro.

“Ce spuneți de faptul că instanța supremă și instanțele naționale din România nu respectă și nu aplică decizia Lin I a CJUE privind prescripția? Când vom avea o decizie în cauza Lin II?”, au fost întrebările G4Media.ro pentru preşedintele CJUE, Koen Lenaerts.

Timeline cu deciziile CCR, ÎCCJ şi CJUE care se bat cap în cap

mai 2022: CCR a decis că nu a existat prescripţie specială între 25 iunie 2018 şi 30 mai 2022

Pe înțelesul tuturor, acest lucru înseamnă că în această perioadă faptele penale se prescriu mai repede.

Prescripția specială este un instrument care permite magistraților să extindă perioada în care faptele penale pot fi trase la răspundere penală prin simpla aducere la cunoștiința incupatului că este vizat de o procedură judiciară.

În condițiile în care CCR a decis că, între iunie 2018 și mai 2022, nu a existat instrumentul prescripției speciale, pe cale de consecință, faptele penale se prescriu mai repede în această perioadă.

25 octombrie 2022: ÎCCJ a emis o decizie interpretativă prin care a stabilit că deciziile CCR privind prescripția se aplică retroactiv, pe principiul legii penale celei mai favorabile, până la data intrării în vigoare a noului cod penal, 1 februarie 2014

Cu alte cuvinte, ÎCCJ a extins perioada în care nu există prescripţie specială și faptele se prescriu mai repede de la 25 iunie 2018 – 30 mai 2022 la 1 februarie 2014 – 30 mai 2022.

24 iulie 2023: În aşa numita decizie Lin I, Curtea de Justiție a UEa decis că instanţele naţionale trebuie să aplice deciziile CCR, însă nu şi hotărârea interpretativă a ÎCCJ de extindere a perioadei în care faptele penale se prescriu mai repede.

Practic, CJUE a decis că deciziile CCR privind prescripția nu se aplică retroactiv pe principiul legii penale celei mai favorabile. CJUE a eliminat astfel perioada 1 februarie 2014 – 25 iunie 2018 în care, potrivit ÎCCJ, faptele se prescriu mai repede.

9 ianuarie 2024: CJUE și-a întărit decizia și în ce privește dosarele de corupție.

Cu atâtea hotărâri judecătorești care se bat cap în cap, instanțele românești aplicau haotic deciziile CJUE. Cele mai multe nu le aplicau și se conformau ÎCCJ care spune că faptele se prescriu mai repede în perioada 1 februarie 2014 – 30 mai 2022.

30 ianuarie 2024: Un complet al ÎCCJ a aplicat pentru prima dată deciziile CJUE. S-a întâmplat într-un dosar de corupţie al omului de afaceri Dragoş Dobrescu.

Verdictul a fost luat cu 2 – 1. Pentru respectarea deciziilor CJUE au fost judecătorul Iulian Dragomir, fost vicepreşedinte al Instanţei Supreme şi judecătoarea Cristina Rotaru-Radu.

A făcut opinie separată, în sensul nerespectării deciziilor CJUE, judecătorul Andrei Claudiu Rus. De altfel, el a făcut parte din completul ÎCCJ care, pe 25 octombrie 2022, a extins perioada în care faptele se prescriu mai repede la intervalul 2014 – 2022.

Cei doi judecători, Iulian Dragomir și Cristina Rotaru-Radu, au hotărât că deciziile CJUE sunt obligatorii şi se aplică inclusiv în dosarele de corupţie. Pe cale de consecință, nu au încetat procesul lui Dobrescu pe motiv că ar fi intervenit prescripţia şi au decis rejudecarea la Curtea de Apel București.

17 iunie 2024: Un complet pentru dezlegarea unor chestiuni de drept alcătuit din 9 judecători ÎCCJ au subliniat faptul că instanţele trebuie să aplice decizia  ÎCCJ din octombrie 2022, nu deciziile CJUE.

Completul a fost prezidat de șefa Secției penale a ÎCCj, judecătoarea Eleni Cristina Marcu. Din complet au făcut parte judecătorii:

• Constantin Epure
• Andrei Claudiu Rus (devenit între timp magistratul de legătură în Spania)
• Mircea Mugurel Şelea
• Adriana Ispas
• Valerica Voica
• Luminiţa Criştiu-Ninu
• Lia Savonea (devenită între timp şefa ÎCCJ)
• Mihail Udroiu (pensionat între timp la 48 de ani şi devenit avocat)

10 aprilie 2025: La solicitarea PCA Oradea şi la sesizarea ÎCCJ, se formează la CJUE cauza Lin 2.

7 octombrie 2025: termen la CJUE la care au participat Guvernul României și Comisia Europeană.

Cele două instituţii au prezentat concluzii scrise. CE a cerut CJUE să confirme fără echivoc că instanțele din România sunt obligate să aplice dreptul Uniunii chiar și atunci când acesta contrazice jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) sau chiar a Curții Constituționale.

Cu alte cuvinte, CE a cerut să se aplice deciziile CJUE, nu ale ÎCCJ de interpretare a deciziilor CCR privind prescripţia.

18 decembrie 2025: Avocatul general al CJUE a propus două variante de răspuns: fie Marea Cameră a CJUE revizuieşte decizia din cauza Lin I, fie tranşează disputa în sensul că se aplică decizia CJUE din Lin I, nu deciziile ÎCCJ.