Peste 15.000 de persoane cu vârsta de peste 90 de ani, șterse din Registrul Electoral pentru că erau decedate de mult / Șeful AEP, Adrian Țuțuianu, îi acuză pe angajații autorității din teritoriu că nu și-au făcut treaba: „Dacă lucrau cum trebuie nu aveam astfel de situații”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Angajații Autorității Electorale Permanente au verificat, timp de o lună, la cererea șefului autorității, peste 152.000 de alegători de peste 90 de ani. În urma verificărilor, 15.400 de persoane au fost radiate din Registrul Electoral pentru că erau decedate, iar alte 17.000 de persoane sunt probabil decedate, dar nu există documente justificative. Verificarea permanentă a datelor din registrul electoral e în sarcina direcțiilor județene ale AEP, care, spune Țuțuianu, „nu și-au făcut treaba”.

În comuna Orbeasca din Teleorman, în Registrul Electoral figurau, în ianuarie 2026, 41 de alegători cu vârsta de peste 100 de ani. După ce au primit o adresă de la Direcția Electorală Teleorman, angajații primăriei au făcut verificări.

„În baza adresei respective, am căutat în actele de naștere și aveau mențiunea de deces. Acum, eu nu știu de ce nu s-au radiat până acum”, spune angajata de la starea civilă a Primăriei Orbeasca pentru G4Media.

„Au mai rămas vreo șase despre care nu știm nimic”, explică și primarul localității, Ilie Marian Necșuțu, pentru G4Media.

La Direcția Electorală Teleorman răspunde la telefon unul dintre cei șase angajați, consilier parlamentar Livia Anghel. Nu răspunde, însă, și la întrebarea de ce datele din registru nu au fost verificate până acum, atâția ani.

„Sunați vă rog la centru, nu vă pot da informații”, spune ea. 

În Teleorman, în ianuarie 2026, în Registrul Electoral figurau 162 de persoane de peste 100 de ani.

În Transilvania, problemele din statistici nu țin, însă, doar de angajații direcțiilor județene. 

O problemă sistemică în Transilvania

În Gottlob, județul Timiș, în ianuarie 2026 în registrul electoral figurau 39 de persoane cu vârsta mai mare de 100 de ani – 1,8% din totalul alegătorilor, cel mai mare procent de centenari raportat la populație din țară.

„În realitate, în viață, mai este doar o singură persoană. O femeie de etnie germană care are 101 ani”, spune primarul din Gottlob, Gheorghe Nastor, pentru G4Media.

În registru apar și oamenii plecați în Germania, în Statele Unite, care au emigrat și pe care nu-i scoate nimeni din evidență, explică primarul.

„De exemplu, vecinul meu a emigrat pe vremea lui Ceaușescu în America. A murit acolo. Nu am primit actele de stare civilă și nu pot să-l scot din evidență. Vă dau doar un exemplu. La fel și în Germania. Sunt persoane despre care știm că între timp au decedat, dar nu au renunțat la cetățenie și apar în continuare în evidențele noastre. La fiecare ciclu electoral avem aceeași discuție despre registrul electoral încărcat cu astfel de persoane”, spune Gheorghe Nastor.

Situația este cunoscută de autorități, susține primarul. Pentru că el personal le-a informat de mai multe ori.

„Mă chinui de când sunt eu primar să elimin din listă aceste persoane, despre care știu sigur că nu mai sunt, și nu am reușit până acum, pe cale legală. Am cerut Prefecturii, am cerut Guvernului, am cerut Autorității de Stare Civilă. Am făcut demersuri peste tot. Nu s-a rezolvat nimic”, spune el.

Localitățile cu cei mai mulți centenari care încă mai figurau în registrul electoral în ianuarie 2026 sunt preponderent din vestul țării. Există și o explicație, spune primarul comunei Gottlob din Timiș.

„Ca să înțelegeți fenomenul: toate comunele din zona asta a Banatului, unde au existat comunități de șvabi, sași se confruntă cu fenomenul ăsta”, spune Gheorghe Nastor.

Grafică creată cu AI. Date AEP

„Noi, statul român, nu ştim câţi cetăţeni români au decedat în străinătate”

Problema datelor neactualizate din Registrul Electoral a fost ridicată de șeful AEP, Adrian Țuțuianu. El i-a acuzat direct pe angajații direcțiilor județene că nu și-au făcut treaba în verificarea registrelor.

„Dacă lucrau cum trebuie nu aveam astfel de situații”, a declarat Adrian Țuțuianu, în conferința de presă de marți.

Țuțuianu recunoaște, însă, că în ceea ce privește decesele românilor în alte țări există o problemă – lipsa de date.

„Decedaţii din străinătate se înregistrează la Primăria Sectorului 1. Problema pe care o avem este că transcrierea actului de stare civilă la Primăria Sectorului 1 se face doar la cererea moştenitorilor, care, de regulă, au un interes succesoral. Dacă nu vin să ceară deschiderea procedurii succesoriale, decesul nu este înregistrat”, a explicat Adrian Țuțuianu.

„Cu alte cuvinte, noi nu ştim câţi cetăţeni români, noi, statul român, nu ştim câţi cetăţeni români au decedat în străinătate”, a subliniat el.

Rezolvarea s-ar putea găsi în „acorduri interstatale pentru a clarifica aceste chestiuni”, a explicat Adrian Ţuţuianu.

„O a doua problemă extrem de importantă: decedaţii din Republica Moldova, Ucraina, alte state unde aceşti oameni au domiciliul, dar au redobândit cetăţenia română. Statul român nu ştie nimic despre aceşti cetăţeni şi va trebui, de asemenea, cu Ministerul de Externe din guvernul viitor să găsim o soluţie, pentru că implică, de asemenea, un acord între state”, a mai spus Adrian Țuțuianu.

Grafică creată cu AI. Date AEP

Câți angajați are AEP în teritoriu

La direcțiile electorale județene lucrează 220 de persoane, conform documentelor AEP, transmise la solicitarea G4Media. Între 4 și 10 angajați la fiecare direcție județeană.

Ce sarcini au angajații? Să verifice actualizarea registrului electoral și să se ocupe de organizarea alegerilor și referendumurilor.

„Printre atribuțiile principale ale Direcțiilor Județene ale Autorității se numără monitorizarea şi controlul autorităților administrației publice locale cu privire la actualizarea Registrului electoral și a modului de îndeplinire a atribuțiilor privind pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor şi referendumurilor, organizarea şi desfăşurarea activității de control al finanțării activității partidelor politice şi a campaniilor electorale, restituirea cheltuielilor în campaniile electorale, organizarea activităților de selecție și instruire a experților electorali, respectiv controlul sediilor secțiilor de votare, logistica și modul de păstrare a acesteia între perioadele electorale ”, scrie în răspunsul AEP pentru G4Media.

Instituția a trecut prin mai multe restructurări de personal. Între 2023 și 2025, organigrama a fost redusă cu 86 de posturi, între care 9 funcții de înalt funcționar public (2 şefi de departament şi 7 directori generali) şi alte 62 de funcții de conducere (6 directori și 56 de directori adjuncți), alături de alte posturi de execuție. 

Șapte dintre direcțiile județene aveau angajați șoferi dar nu aveau autoturisme. Posturile lor au fost desființate în septembrie 2023.

Acuzațiile lui Adrian Țuțuianu la adresa angajaților AEP au dus la un protest spontan al angajaților, după conferința de presă de marți.

Citește mai mult aici https://www.g4media.ro/video-protest-spontan-al-angajatilor-autoritatii-electorale-permanente-dupa-conferinta-de-presa-a-sefului-institutiei-adrian-tutuianu-sindicatul-il-acuza-pe-acesta-ca-denigreaza-activitatea-functio.html