Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
România ar urma să repornească sistemul său de atenuare a daunelor provocate de grindină, dar pe lângă mult discutata tehnologie de rachete, ar urma să testeze și soluția generatoare de sol în stil ungar. Sistemul pilot antigrindină din judeţul Satu Mare ar putea oferi un model pentru modul în care pot fi protejate culturile în următorii ani, anunță Agenția de presă Rador, care citează VILÁGGAZDASÁG.
Lansarea unui sistem național de atenuare a pagubelor provocate de grindină în România este din nou pe ordinea de zi, dar tehnologia rachetelor utilizată anterior nu ar mai fi utilizată exclusiv. Potrivit ministrului interimar al agriculturii, Barna Tánczos, în următorii ani ar trebui testată o soluție hibridă de atenuare a pagubelor provocate de grindină, care ar include și sistemul generator de sol creat în județul Satu Mare, în cooperare cu Ungaria.
Şeful Ministrului Agriculturii din România s-a întâlnit marți cu reprezentanți ai sectorului viticol și vinicol, care au solicitat insistent repornirea sistemului național antigrindină. Potrivit producătorilor, podgoriile sunt din ce în ce mai afectate de furtuni puternice și grindină și, prin urmare, este nevoie de o soluție de protecție. Potrivit lui Barna Tánczos, relansarea programului multianual poate fi decisă doar de un guvern cu puteri depline, însă pregătirile pot fi începute chiar în perioada de tranziție. Ministrul ar relansa sistemul între 2026 și 2028, timp în care ar examina ce tehnologie ar fi cea mai potrivită pentru atenuarea pagubelor agricole pe termen lung.
Un element cheie al dezbaterii din România este faptul că actualul sistem antigrindină a ţării s-a bazat până acum pe intervenția cu rachete, ceea ce a fost contestat vehement de fermierii din mai multe regiuni. Unii producători se temeau că combaterea grindinei cu rachete ar putea afecta cantitatea de precipitații, motiv pentru care în multe locuri au fost împotriva aplicării acestui sistem. Însă, potrivit lui Barna Tánczos, o strategie pe termen lung nu poate fi pregătită fără studii științifice, iar pentru aceasta este nevoie de un sistem funcțional. Ministrul a propus ca în perioade de tranziție de doi-trei ani paralel să fie examinate tehnologiile vechi și noi.
Referinţa ungară este conferită de proiectul Județului Satu Mare. Acesta este un sistem implementat în cadrul cooperării transfrontaliere româno-ungare, cu fonduri UE, menit să atenueze daunele provocate de grindină în zona județului Satu Mare. În proiect a participat Consiliul Județean Satu Mare, pe partea românească, iar pe partea ungară a participat Serviciul Meteorologic Național de atunci. Sistemul nu funcționează cu rachete, ci cu o soluție pe bază de generator de sol, și se bazează şi pe cunoștințe meteorologice și tehnologice ungare.
Potrivit lui Barna Tánczos, acest model din judeţul Satu Mare ar putea fi stația experimentală unde România poate testa alte metode decât intervenția cu rachete. Ministrul a declarat: tehnologia creată prin cooperare cu Ungaria ar trebui inclusă în noua strategie de atenuare a daunelor provocate de grindină, deoarece există deja o stație unde pot fi testate și alte tipuri de soluții.
Și sistemul ungar se bazează pe acest principiu. Generatoarele de sol ale Sistemului Național de Atenuare a Căderilor de Grindină (JÉGER), operate de Camera Națională de Agricultură, din Ungaria, eliberează iodură de argint în atmosferă, ceea ce ajută la reducerea formării granulelor mai mari de gheață în norii de furtună. Sistemul nu elimină grindina și nici nu este capabil să influențeze semnificativ cantitatea de precipitații, scopul său este de a diminua dimensiunea granulelor de gheață care cad, reducând astfel pagubele agricole, rezidențiale și industriale.
Sistemul ungar funcționează în regim de alertă, datele meteorologice fiind furnizate de HungaroMet.
Și în Ungaria există o dezbatere recurentă de ani de zile despre dacă sistemul de atenuare a daunelor provocate de grindină ar putea fi legat de secetă. Conform opiniei specialiștilor, nu există o astfel de legătură: tehnologia nu îndepărtează precipitațiile, nu provoacă ploaie și nu influențează mișcarea norilor sau distribuția precipitațiilor, ci mai degrabă încearcă să reducă dimensiunea granulelor de gheață. În Ungaria, sistemul funcționează cu acoperire națională din 2018, se bazează pe 986 de generatoare, iar conform datelor de atenuare a daunelor, media anuală a suprafețelor raportate ca fiind afectate de grindină a scăzut semnificativ față de perioada anterioară punerii în funcțiune.
Pentru România, tehnologia ungară poate fi atractivă, deoarece poate genera mai puțină rezistență socială în comparaţie cu sistemul de rachete, în timp ce asigură o posibilitate de testare științifică a eficacității acestuia. Ministrul agriculturii a subliniat, totodată, că posibilitatea atenuării pagubelor provocate de grindină nu poate fi exclusă pentru întreaga țară pe baza protestului unei singure regiuni. În opinia sa, acolo unde producătorii vor protecție – de exemplu, în regiunile viticole sau legumicole – trebuie asigurată posibilitatea intervenției.
Dacă testul se dovedește a fi un succes, România ar putea trece treptat la o soluție cu generatoare de sol, care funcționează deja la nivel național în Ungaria, în locul îndepărtării grindinei cu ajutorul rachetelor.