The Economist: Ce orientare politică au marile modele AI? Cercetătorii au comparat 25 de chatboți, inclusiv ChatGPT, Gemini și Claude

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Modelele de inteligență artificială utilizate de milioane de oameni pentru informare, muncă sau studiu tind să adopte poziții moderate, însă nu sunt complet neutre din punct de vedere valoric.

O analiză publicată de The Economist sugerează că majoritatea chatbotilor de ultimă generație sunt mai apropiate de valorile progresiste și seculare decât populația din multe dintre țările analizate.

Studiul a inclus modele dezvoltate de OpenAI, Anthropic, Google, Mistral AI, DeepSeek și alți dezvoltatori din domeniu.

Pentru a compara răspunsurile chatbotilor, jurnaliștii au folosit întrebări din cadrul World Values Survey (WVS), unul dintre cele mai ample proiecte sociologice internaționale, utilizat pentru măsurarea valorilor și atitudinilor populației în peste 100 de state.

Răspunsurile generate de cele 25 de modele au fost apoi plasate pe celebra „hartă culturală” folosită de cercetători, care analizează două dimensiuni principale: deschiderea față de drepturile individuale și diversitate, respectiv atașamentul față de valorile tradiționale și religioase.

Majoritatea chatbotilor se situează în zona valorilor progresiste

Rezultatele arată că aproape toate modelele analizate se află în zona valorilor considerate liberale și seculare.

Unele dintre acestea au fost poziționate chiar mai sus pe această scară decât Suedia, țară considerată de sociologi una dintre cele mai deschise și orientate către drepturile civile.

Singura excepție importantă identificată de analiză a fost Talkie, un model antrenat exclusiv pe texte publicate înainte de 1931.

Acesta a furnizat răspunsuri semnificativ mai conservatoare decât restul modelelor, însă chiar și așa a rămas mai puțin tradiționalist decât valorile dominante din anumite state din America Latină sau Africa.

Diferențe între ChatGPT, Claude, Gemini și DeepSeek

O analiză separată realizată de The Washington Post a urmărit modul în care diferite modele răspund la întrebări legate de politica internă și internațională.

Potrivit publicației, modelele dezvoltate de OpenAI au generat mai frecvent răspunsuri apropiate de pozițiile asociate Partidul Democrat, în timp ce Claude și Gemini au avut tendința de a prezenta argumente din perspective multiple și de a evita concluziile categorice.

Într-un exemplu referitor la relația dintre premierul italian Giorgia Meloni și originile post-fasciste ale partidului său, majoritatea chatbotilor au preferat să explice contextul și dezbaterea publică fără a adopta o poziție clară.

Modelul Mistral s-a remarcat printr-un răspuns care sugera că o delimitare mai fermă de acel trecut ar putea contribui la consolidarea credibilității democratice.

Datele de antrenare influențează răspunsurile

Specialiștii susțin că orientarea observată nu este rezultatul unei intenții politice explicite, ci reflectă în mare măsură seturile de date utilizate pentru antrenare și procesul de ajustare ulterioară a modelelor.

În etapa de „fine-tuning”, dezvoltatorii stabilesc reguli privind modul în care chatbotul trebuie să răspundă la subiecte sensibile, controversate sau cu potențial de dezinformare.

Exemplul modelului Talkie arată că modificarea surselor de antrenare poate produce diferențe semnificative în răspunsurile generate de inteligența artificială.

Limba și contextul local pot schimba răspunsurile

Un studiu publicat în revista Nature a concluzionat că aceeași inteligență artificială poate formula răspunsuri diferite în funcție de limba în care este adresată întrebarea.

Cercetătorii au observat că, în țările cu niveluri reduse ale libertății presei, răspunsurile chatbotilor tind să fie mai apropiate de pozițiile oficiale ale autorităților locale.

Fenomenul este vizibil mai ales în cazul unor modele dezvoltate în China, care evită sau limitează discuțiile despre subiecte sensibile pentru autoritățile de la Beijing, precum statutul Taiwanului sau evenimentele din Protestele din Piața Tiananmen.

Totuși, pe teme precum drepturile civile, căsătoriile între persoane de același sex sau controlul armelor, multe modele chineze oferă răspunsuri similare celor generate de sistemele occidentale.

Interesul pentru neutralitatea chatbotilor crește pe măsură ce inteligența artificială devine o sursă tot mai frecventă de informații pentru utilizatori.

Mai multe studii publicate în revistele Nature și Science au sugerat că interacțiunea cu un chatbot poate influența opiniile utilizatorilor într-o măsură semnificativă, în unele cazuri efectul persuasiv fiind comparat cu cel al campaniilor politice tradiționale.

În acest context, modul în care sunt antrenate și calibrate modelele AI devine un subiect de interes atât pentru companiile care le dezvoltă, cât și pentru cercetători și autorități de reglementare.