G4Media.ro

Va ieși Suedia din UE? Discuția despre Swexit, unul dintre subiectele majore…

Va ieși Suedia din UE? Discuția despre Swexit, unul dintre subiectele majore din campania electorală

Partidul populist anti-imigrație Democrații Suedezi (SD) a solicitat recent organizarea, după alegerile care vor avea loc duminică în Suedia, a unui referendum privind statutul țării scandinave în Uniunea Europeană. Formațiunea condusă de Jimmy Åkesson, despre care se crede că va obține cel mai bun rezultat din istorie la alegerile din 9 septembrie, speră astfel că suedezii să voteze în favoarea unui Swexit, respectiv ieșirea țării din blocul european.

Cei mai mulți dintre analiști se îndoiesc însă că Swexit va deveni realitate în perioada de după scrutin, chiar dacă Sverigedemokraterna (așa cum se numește partidul lui Åkesson în suedeză) va reuși să câștige suficiente voturi pentru a avea o influență semnificativă pe scenă politică de la Stockholm. Ideea părăsirii Uniunii Europene a fost însa unul dintre subiectele din campania electorală și, chiar dacă nu se va materializa prea curând, acesta indică modificarea treptată a percepției suedezilor față de UE și reprezintă o nouă provocare pentru unitatea blocului european.

Declarațiile lui Åkesson privind posibilitatea organizării unui referendum privind UE au inflamat starea de spirit printre alegătorii suedezi în această vară. În iunie, liderul în vârstă de 39 de ani al SD a solicitat ca suedezii să fie consultați în privința unui Swexit, acuzând Uniunea Europeană că este „o vastă rețea de corupție.”

Așa cum am explicat într-o analiză recentă pentru G4Media.ro, formațiunea naționalistă anti-imigraţie condusă de Åkesson, considerată de extremă-dreapta, ar putea obține – potrivit unor sondaje – până la 28.5% din voturi, după ce, la scrutinul precedent din 2014, SD a strâns 12.9% din preferințele alegătorilor, respectiv 49 de mandate în legislatura unicamerală de la Stockholm. Cele mai multe dintre sondajele de opinie estimează că Democrații Suedezi se vor situa pe locul doi în preferințele alegătorilor, în spatele Social Democraților, aflați guvernare. Aceștia din urmă au pierdut însă mulți votanți și se îndreaptă spre cel mai slab rezultat electoral din ultimele decenii (probabil în jur de 25%) după ce au dominat scena politica suedeză și, cu câteva excepții, au câștigat mereu alegerile din țara nordică în ultimul secol.

Ascensiunea dramatică a Democraților Suedezi a fost amplificată de criza refugiaților din 2015 din Europa, când Suedia a primit un număr record de 163.000 de solicitanți de azil, al doilea număr de azilanți de pe continent raportat la numărul de locuitori (după Germania). Până în acel moment, țara de 10.1 milioane de persoane a fost o redută a liberalismului în Europa, având o politică deschisă față de refugiați. Situația a devenit atât de delicată încât guvernul minoritar suedez a schimbat tonul, punând controale temporare la frontieră și înăsprind normele pentru viitorii imigranți. Acest lucru, deși a contribuit la reducerea numărului de solicitanți de azil, a afectat serios credibilitatea coaliției de guvernare formată din Social Democrați și Partidul Verde. Aproape peste noapte, imigrația a devenit o chestiune majoră pentru suedezi.

Lucrurile au fost complicate și de ceea ce unii comentatori au indicat a fi legătura dintre refugiați și solicitanții de azil și creșterea ratei criminalității. Statisticile indică că rata șomajului printre cei născuți în afara Suediei a ajuns la 15.3% (comparativ cu 4.4% printre suedezi), iar numărul crimelor prin împușcare a urcat la 43 în 2017, cel mai mare nivel din ultimii 11 ani. Crima organizată și violențele au devenit o problemă în suburbiile marilor orașe, unde locuiesc cu precădere imigranți. Aceste zone au cunoscut, în ultimele luni, o creștere a atacurilor cu grenade de mână și a incidentelor cu mașini incendiate. Nu este astfel de mirare că, după fiecare mașină incendiată, Democrații Suedezi afirmă că guvernul “a pierdut controlul suburbiilor.”

Situația a fost imediat exploatată de SD. Într-un interviu pentru Dagens Industri, Åkesson a afirmat în vară: „UE este o vastă rețea de corupție unde nimeni nu controlează nimic. Plătim o sumă enormă de bani și primim înapoi puțin. Dar motivul principal este ideologic: nu ar trebui să fim într-o uniune ideologică.” Contribuția anuală a Suediei la UE, estimată la aproximativ 2.45% din bugetul uniunii, va crește ușor după finalizarea Brexit.

Åkesson a mai spus pentru Radioul Suedez că „UE nu este calea de a coopera în Europa. Poziția mea este că ar trebui să renegociem termenii aderării noastre la UE și atunci oamenii ar trebui să aibă de spus ultimul cuvânt.” Cu doar o zi înainte de declarația sa, doi parlamentari SD, Kristina Winberg și Peter Lundgren, au publicat un articol comun în care au pledat pentru ieșirea țării lor din uniune. „Democrații Suedezi doresc să părăsească Uniunea Europeană. Nu vrem să avem o Comisie UE care nu a fost aleasă, care, împreună cu Curtea și Parlamentul, să poată să intre cu buldozerul peste statele membre, chiar dacă ei spun ‘nu’ tot timpul,” au scris cei doi în materialul „Acum trebuie să facem următorul pas pentru Swexit.”

Winberg și Lundgren au explicat că favorizează renegocierea statului de membru al Suediei în UE, urmată de un referendum: „Poporul suedez ar trebui, în cele din urmă, să se pronunțe asupra uniunii supranaționale care a devenit în realitate Uniunea Europeană, și nu aceea care a fost vândută oamenilor în 1994.”

Riscă Suedia un Swexit?
Suedia a aderat la UE în 1994, după un referendum în care 52.3% dintre votanți au fost favorabili aderării, iar 46.8% s-au opus. După referendumul de aderare, sprijinul majorității suedezilor pentru rămânerea în uniune a rămas constant. Recent, un sondaj al publicației The Local a indicat că aproximativ 57% dintre suedezi afirmă că părăsirea UE ar fi o idee proastă, în timp ce doar 17% cred că ar fi una bună.

Într-un interviu pentru G4Media.ro, profesorul Henrik Ekengren Oscarsson de la Departamentul de Științe Politice al Universității din Göteborg, a spus și el că „opinia publică privind UE a devenit mai pozitivă după Brexit. Doar 25% dintre suedezi cred acum că un Swexit este o idee bună.” Un sondaj al YouGov a pus însă numărul suedezilor care vor să părăsească UE la 39%.

Opinia publică suedeză se opune așadar unei eventuale ieșiri din blocul european. În același timp, principalele partide politice suedeze au criticat propunerile lui Åkesson. Liderul Partidului Moderat, Ulf Kristersson, a afirmat că „nu există o decizie individuală care ar putea fi la fel de periculoasă pentru Suedia ca aceasta.” Moderații, o mișcare de centru-dreapta care favorizează crearea de locuri de muncă și impozitarea mai redusă a suedezilor, ar obține între 20 și 22% din voturi, după ce, la alegerile precedente, ei au câștigat 23.3% din voturi, respectiv 84 de mandate în Riksdag, legislatura naţională. Formațiunea condusă de Kristersson face parte din Alianța, o mişcare de centru-dreapta conservatoare liberală, împreună cu alte trei partide: Partidul Centru, Liberali şi Creştin-Democrați.

Analiștii cred că, deși SD va obține un rezultat important, partidul nu va intra la guvernare, deoarece restul formațiunilor politice, atât de stânga, cât și de dreapta, refuză sa lucreze cu ei. Akesson a admis şi el că îi e greu sa se vadă în guvern, dar că formațiunea sa va avea o “influență semnificativă.” Cel mai probabil scenariu este acum formarea unei coaliții de guvernământ a Partidului Social Democrat cu Verzii sau un guvern minoritar al Partidului Moderat, care ar căuta sprijin din partea altor partide în probleme specifice.

Cu toate acestea, riscurile unui Swexit nu sunt de neglijat. În timpul campaniei electorale, Democrații Suedezi au provocat mereu discuții despre integrare, imigrare și radicalism politic. În acest context a fost reluată și discuția delicată despre Swexit.
Baza electorală a SD se extinde constant, iar problemele legate de imigrație nu fac altceva decât să-i ajute la racolarea de noi membri. În plus, sondajele arată că Sverigedemokraterna este partidul preferat de cei mai mulți alegători de sex masculin, beneficiind de sprijinul a 26% dintre bărbații suedezi. Este o bază de votanți esențială pentru orice partid, influența sa neputând să fie neglijată.

Mai mult, situația politică și cea a imigranților s-ar putea schimba în următoarea perioadă, cu rezultate imprevizibile. Opinia publică poate să-și schimbe și ea rapid și surprinzător atitudinea, iar precedentul Brexit în Marea Britanie este o dovadă în acest sens. Chiar dacă acum cele mai multe dintre partidele suedeze resping ideea unui referendum privind UE, unele nu au luat o poziție categorică împotriva unei consultări populare. Ulla Andersoon, un oficial din Partidul Stânga, a spus de altfel: „Există o majoritate publică în favoarea UE și noi respectăm acest lucru. Dacă în cele din urmă va exista o majoritate publică împotriva UE, atunci vom decide asupra acestei chestiuni.”

Ca dovadă a gravității problemei, guvernul suedez a atras în repetate rânduri atenția asupra consecințelor economice ale ieșirii țarii din UE. Ministrul de Finanțe Magdalena Andersson a afirmat: „Marea preocupare nu este dacă va exista un referendum; marea îngrijorare este că avem un partid mare care dorește ca Suedia să părăsească UE, fără a menționa consecințele economice enorme pe care le-ar avea asupra Suediei.” Potrivit liderului liberal Jan Björklund, ieșirea din UE ar însemna o scădere a locurilor de munca cu 150.000 de posturi, prețuri mai mari în magazine, creșterea prețurilor la asigurările de sănătate, o deteriorare a capacităților de apărare și punerea sub semnul întrebării a schimburilor comerciale. PIB-ul țării va scădea și el cu circa 288 de milioane de euro.

Surse: Bloomberg, FoxNews, The Local, Express

Foto: Twitter

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

10 comentarii

  1. Alta fumigena marca CIA. Nu e nici un pericol cum nu a fost nicaieri. Le-a mers odata cu englezii si cam atat. Vor sa mai gaseasca fraieri sa le vand vechituri. Sumt presiuni mari aici in Suedia pe intrarea im nato. Asta e jocul. Iar democratii aia au un sprijin extern. Suedia e raiul spionilor si se bat cs chiorii aici. Pacat de rara asta ca e frumoasa dar vor unii sa o distruga.

  2. Suedia mai are si suedej? Stiam ca-s muslumani toti! Poate vor sa intre in califat, asa da…

  3. Orice persoana cat de cat instruita si cu ceva cunostiinte in modul de functionare al UE , are cunostiinta ca UE este o organizatie care nu are absolut nimic cu cetatenii UE , birocratia de la Bruxelles lucreaza numai in interesul multinationalelor si al marii finante .
    Deja , multi cetateni si-au dat seama care sunt interesele celor care conduc UE .

    • Orice persoana „cu ceva cunostiinte in modul de functionare al UE” stie ca deciziile UE se iau de Parlamentul European, ales de cetateni, și de guvernele statelor membre (reunite in Consiliul UE) care sunt numite de parlamente, alese tot de cetateni. Comisia este implicata la aplicarea acelor decizii, impreuna cu statele membre. Asadar UE nu este o entitate externa, care decide pentru noi toti, ci este o platforma in care reprezentantii nostri decid impreuna asupra unor probleme intr-un numar limitat de domenii. Si asta pentru ca s-a constatat, in timp, ca a decide impreuna, in acele domenii, este in ansamblu mai eficient pentru fiecare in parte. Calitatea decidentilor UE va reflecta calitatea reprezentantilor nationali, nu sunt o alta specie.
      Orice persoana „cat de cat instruita” a constatat si ca toate tarile europene vad ca a face parte din UE este o necesitate stricta pentru cetatenii lor din punct de vedere economic si al securitatii, de asta 1. tarile care inca nu sunt in UE fac eforturi sa intre, cu exceptia Elvetiei si a Norvegiei, cu care aceste tari nu se pot compara; și 2. politicienii din Marea Britanie sunt intr-o deriva totala si nu mai stiu pe unde sa scoata camasa dupa prostia pe care au facut-o – toti politicienii lor responsabili o constata si marea lor majoritate o recunosc.

      Si „orice persoana cat de cat instruita” nu isi ia ideile doar de pe distribuiri pe facebook de pe site-uri dubioase alimentate in subteran de propaganda ruseasca si de mlastina politicienilor corupti din Romania. Ci isi propune sa inteleaga lucrurile in globalitatea lor si in contextul istoric in care ne aflam. E nevoie de oameni treji si vigilenti acum.

  4. Cât de mult mă bucur că suferă xenomanii.

    • V-ati prins , acum ma tavalesc in chinuri .
      Nu am absolut nici o manie vis a vis de straini , cu referire la cetatenii obisnuiti .
      Dar avand experienta multor ani care i-am petrecut in occident , m-am confruntat cu discriminarea , respectiv ca sa primesc acelasi salariu ca un localnic , a trebuit sa muncesc cam cat trei sau patru localnici .
      In rest in mod sigur va pot spune ca multinationalele ii trateaza pe toti ca pe sclavi moderni , dar tot sclaveti sunt .

  5. Imi pare rau, dar acest subiect nu este pe nicio agenda, a niciunui partid. In fluxul globalizarii, al erei digitale, si a problemei incalzirii climatice, se discuta intens despre:
    – Joburi
    – Salarii egale pentru femei si barbati, in general egalitate
    – Sanatate
    – Clima, CO2, panouri solare si masini electrice
    – Educatie, cercetare
    – Scoli private care sa aiba (sau nu??) dreptul sa functioneze ca o firma unde castigul poate sa fie oricat, cand ele sunt finantate de la stat.
    – Impozite
    – Pensii impozitate la fel de mult ca slariile (sau nu?)
    – Cum educi cetatenii ( vezi trolli) ca ei sa voteze nu pentru un kg de ce o fi ci in cunostinta de cauza si nemanipulat.

    Desigur se discuta si despre problema timpului nostru, indiferent de tara sau continent, imigratia. Se discuta si se dezbate si se aduce aminte cum ideile de dreapta au cauzat holocaustul.
    EU? Nej, nimeni nu vorbeste despre EU, iesit sau intrat. Intre timp ziarele mai au timp sa prezinte si ce se intimpla in lume (nu cum se intimpla in media din Ro, unde cetateanul nu aude decat despre scandalurile/problemele din politica interna, RO „singura pe lume” cu dusmani din toate partile) si asta ajuta sa intelegi timpul in care traim. Suedia nu este perfecta dar aici inca lucrurile functioneaza: daca un candidat pentru sa zicem Parlament etse prins ca a publicat informatii gresite, opinii de extrema dreapta, s-a exprimat brutal sau daca a facut greseli de tipul platit taxiul cu cardul de servici cand el era pe timpul lui privat, atunci el se retrage singur din competitie sau isi lasa fotoliul liber. Comparatiile nu-si au rostul. mere cu pere, etc.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.