Rămășițele lui Grigore Alexandru Ghyka vor fi aduse din Franța

UPDATE Ora 16.55: Președintele României, Nicușor Dan, a decis ca, în semn de profund respect și considerație pentru memoria ultimului domn al Moldovei, sicriul cu rămășițele pământești ale lui Grigore Alexandru Ghyka să fie depus duminică, 9 noiembrie 2025, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, se arată într-un comunicat transmis de Administrația prezidențială.

Urmărește cele mai noi producții video G4Media
- articolul continuă mai jos -

„Parcursul istoric al țării noastre a fost definit de intervențiile majore ale unor figuri remarcabile care, prin decizii ferme, au făcut posibilă întemeierea și modernizarea unor instituții. O astfel de personalitate emblematică a fost Grigore Alexandru Ghyka, domn al Moldovei între 1849–1853 și 1854–1856.

Grigore Alexandru Ghyka a pus binele comun mai presus de interesele proprii, promovând principii moderne de guvernare și dreptate socială. În timpul domniei sale, au fost adoptate reforme esențiale pentru societate, precum dezrobirea romilor, abolirea cenzurii sau reducerea taxelor comerciale. De numele său se leagă înființarea Jandarmeriei Române, după model francez, dar și prima maternitate publică din țară, Institutul Gregorian, finanțată din fonduri personale.

Prin repatrierea rămășițelor pământești ale Domnitorului Ghyka, statul român face un gest de restituire morală și de prețuire a unei personalități unice. România își reunește astfel simbolic istoria cu prezentul, aducând acasă un domnitor vizionar, care a trăit și a acționat pentru modernizarea societății în numele libertății, al dreptății și al demnității naționale”, se mai arată în comunicat.

Cum se realizează accesul publicului

Accesul în Complexul „Palat Cotroceni” se realizează în intervalul 10:00-20:00, în baza documentului de identitate.

Pentru acordarea accesului în incinta Complexului, publicul se va supune unui control de securitate individual și al bagajelor, la solicitarea personalului de securitate.

Traseul de vizitare va fi: intrare la Poarta Leu Pietonal (Bulevardul Geniului, nr. 1-3) și ieșire pe la poarta principală din Bulevardul Profesor Doctor Gheorghe Marinescu.

Nu este permis accesul cu flori sau lumânări în interiorul clădirii Palatului Cotroceni. Florile sau lumânările NU se pot depune personal la catafalc. Acestea pot fi depuse în pridvorul Bisericii Cotroceni.

Persoanele prezente la Palatul Cotroceni pentru a-și aduce omagiul la catafalc sunt rugate să respecte următoarele reguli:

să respecte măsurile de ordine interioară și să coopereze cu personalul specializat al Serviciului de Protecție și Pază pe timpul verificărilor de securitate care se vor efectua în curtea și în interiorul Palatului Cotroceni;
să respecte orarul activităților și traseul de deplasare stabilit de organizatori, precum și indicațiile personalului specializat al Administrației Prezidențiale și al SPP;
să NU aducă obiecte personale (volume, scrisori, ilustrate, documente sau fotografii).

Știrea inițială: Duminică, 9 noiembrie 2025, începând cu ora 09:30, în foaierul Operei Naționale București va avea loc ceremonia de depunere a sicriului cu rămășițele pământești ale lui Grigore Alexandru Ghyka (1807–1857), ultimul Domn al Moldovei și una dintre personalitățile esențiale ale procesului de modernizare a Principatelor Române, se arată într-un comunicat al instituției transmis G4Media.ro

Potrivit sursei citate, momentul face parte dintr-un amplu program de ceremonii oficiale și comemorative organizate în perioada 8–12 noiembrie, cu ocazia repatrierii Domnitorului, după 168 de ani de la trecerea sa în neființă.

La ceremonia de primire a cortegiului funerar vor fi prezenți managerul Operei Naționale București, Daniel Jinga, reprezentanți ai Jandarmeriei Române, instituție întemeiată chiar în timpul domniei lui Ghyka, precum și membri ai Familiei Ghyka, între care Mihai Ghyka, descendent direct al Domnitorului.

Evenimentul este deschis publicului. Cei care doresc să aducă un omagiu pot vizita sicriul depus în foaierul Operei Naționale pe parcursul întregii zile de duminică.

Tot în această zi, în același spațiu, va fi deschisă o expoziție documentară dedicată domniei lui Grigore Alexandru Ghyka. Vizitatorii vor putea urmări o selecție de documente, imagini de arhivă și materiale video cu valoare istorică, ilustrând contribuțiile sale esențiale la edificarea statului român modern, de la fondarea Jandarmeriei Române (1850), la inițiativele sociale și legislative care au marcat ireversibil parcursul Moldovei către modernitate.

Context istoric și organizatoric

Rămășițele Domnitorului Ghyka vor fi aduse în țară în data de 7 noiembrie, de la cimitirul din Le Mée-sur-Seine, Franța, în urma unei ceremonii religioase desfășurate în prezența reprezentanților familiei, a Excelenței Sale, doamna Ioana Bivolaru – Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al României la Paris, a generalului André Petillot – director general adjunct al Jandarmeriei Franceze, precum și a oficialilor Jandarmeriei Române.

Ceremoniile din România, care includ momente oficiale cu onoruri militare și momente de reculegere, vor avea loc în mai multe locații din București, Focșani și Iași – orașul în care Domnitorul va fi reînhumat.

Evenimentul este organizat de Jandarmeria Română și Familia Ghyka, în parteneriat cu Opera Națională București, Primăria Municipiului Iași, Consiliul Județean Vrancea, Primăria Focșani, Televiziunea Română, TAROM și Ministerul Afacerilor Interne, cu sprijinul Ambasadei României la Paris.

Domn al Moldovei între anii 1849 și 1856, Grigore Alexandru Ghyka a fost una dintre cele mai vizionare figuri ale secolului XIX. A deschis calea Unirii Principatelor și a promovat valori esențiale pentru societatea modernă: libertate, justiție socială, demnitate. A susținut reforme curajoase – de la dezrobirea romilor și abolirea cenzurii, la dezvoltarea serviciilor publice și introducerea unui model de guvernare inspirat de marile democrații europene.

Repatrierea sa reprezintă nu doar un act de restaurare simbolică, ci și un gest de recunoștință națională față de un lider care a pus temeliile statului român modern.