Ungaria se opune inițiativei Comisiei Europene de interzicere a importurilor de gaze din Rusia

Propunerea prezentată marţi de Comisia Europeană privind eliminarea importurilor energetice ruseşti în statele UE reprezintă „o încălcare gravă” a suveranităţii statelor membre, a reacţionat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, relatează agenţia EFE, transmite Agerpres.

„Această decizie a Comisiei reprezintă o încălcare gravă a suveranităţii ţărilor europene, inclusiv a Ungariei, întrucât legislaţia UE stabileşte clar că fiecare ţară poate decide ce surse de energie utilizează şi de unde le obţine”, a afirmat ministrul ungar într-un mesaj video distribuit pe Facebook.

Pe de altă parte, el semnalează că propunerea pune într-un pericol „grav” securitatea aprovizionării cu energie a Ungariei, ţară foarte dependentă de importurile energetice din Rusia, de unde-şi achiziţionează circa 80% din necesarul de gaz natural şi circa 65% din cel de petrol.

Iniţiativa Comisiei Europene este „agresivă” şi presupune „încă o greşeală foarte gravă”, demonstrând în acelaşi timp că sancţiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei au fost un eşec, mai afirmă Peter Szijjarto.

Comisia Europeană a prezentat marţi o foaie de parcurs cu obiectivul ca statele UE să renunţe cât mai curând posibil la importurile de combustibili din Rusia, în special uraniu şi gaze naturale, enunţând măsuri precum interzicerea treptată a încheierii de noi contracte pentru importul de gaz rusesc şi rezilierea contractelor în vigoare astfel încât începând din anul 2027 ţările UE să nu mai cumpere deloc gaz din Rusia. Urmează că luna viitoare executivul comunitar să propună acţiuni legislative pentru atingerea acestui obiectiv.

„Mesajul către Rusia este clar: nu veţi mai putea să ne şantajaţi statele membre! Nu veţi mai putea să vă alimentaţi cu euro bugetul de război! Gazul vostru va fi interzis! Flota voastră din umbră va fi arestată!”, a indicat la o conferinţă de presă comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen. Acesta a mai susţinut că inclusiv în eventualitatea încheierii unui acord de pace între Ucraina şi Rusia ţările membre ale UE tot ar trebui să se debaraseze de energia rusească, în timp ce purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a apreciat că UE „se împuşcă singură în picior”.

În urma invaziei ruse în Ucraina şi a sabotării conductelor Nord Stream, UE a adoptat o politică de reducere a importurilor de gaze naturale ruseşti, care au fost înlocuite parţial de gazele naturale lichefiate (GNL) importate în special din SUA. Aduse cu nave transportatoare de gaz, aceste gaze sunt însă mai costisitoare decât gazele naturale transportate prin conductele existente. Or, blocul comunitar are nevoie de energie la preţuri reduse pentru a-şi menţine industriile competitive în concurenţa cu rivalii din China şi SUA, unde costurile energiei sunt de câteva ori mai mici.

Preşedintele american Donald Trump a cerut Uniunii Europene să cumpere mai mult GNL din SUA, ceea ce ar putea fi o concesie făcută de UE în negocierile cu Washingtonul asupra taxelor vamale impuse de Trump şi deocamdată suspendate parţial de acesta în timp ce au loc tratative.

Deşi Uniunea Europeană şi-a stabilit deja după invazia rusă în Ucraina obiectivul – neobligatoriu pentru statele membre – de a elimina complet importurile de gaze naturale ruseşti până în anul 2027, unele state membre nu au reuşit să-şi diversifice substanţial importurile energetice. Mai mult, importurile de gaze ruseşti în UE au crescut în anul 2024, după ce scăzuseră în 2023.

Anul trecut, 16,1% din petrolul consumat în UE a fost achiziţionat din SUA. De asemenea, 45,3% din gazele naturale lichefiate (GNL) importate anul trecut de UE provin din SUA. Alţi furnizori importanţi de GNL pentru ţările UE mai sunt Rusia (17,5%) şi Norvegia (13,5%), aceasta din urmă fiind de asemenea furnizorul a 45,6% din gazul natural importat de UE prin conducte.