Un bazin de înot din Timiș are nevoie de reparații, deși nu a fost folosit niciodată / „Reparăm infiltrațiile că s-a făcut inaugurarea pe repede înainte în campania electorală” / A costat 14 milioane de lei, iar costurile lunare de întreținere sunt între 20 și 25 de mii de euro

A fost inaugurat, nu a funcționat niciodată, dar are nevoie deja de reparații. Este vorba de bazinul de înot de la Jimbolia. Administrația de aici nu vrea să-l preia din cauza costurile ridicate, iar Consiliul Județean Timiș e obligat să plătească pentru întreținere, scrie Opinia Timișoarei.

„Reparăm infiltrațiile că s-a făcut inaugurarea pe repede înainte în campania electorală, din păcate. Nu nu poți pune apă. Am discutat cu constructorul, avansăm cu asta, punem și pompe de căldură, astfel încât să fie cât de cât eficiente energetic. Altfel, ne va costa peste 20.000-25.000 de euro pe lună, susținerea lui și e mult”, a declarat Alfred Simonis, președintele CJ Timiș.

Panourile solare vor fi amplasate într-o livadă, iar terenul va trece din domeniul public al orașului Jimbolia în domeniul public al județului Timiș.

Construirea bazinului de înot de la Jimbolia a demarat pe vremea când Consiliul Județean Timiș era condus de Călin Dobra (PSD) și inaugurat în 3 iunie 2024 de următorul președinte al CJ Timiș, Alin Nica (PNL), în plină campanie electorală.

Bazinul de înot de la Jimbolia este un proiect pilot la nivel județean, are 25 de metri lungime, cinci culoare, și a fost construit de JDA CONSULT, în asociere cu VAST INKOMEN și CIV GROUP, iar costurile s-au ridicat la 14 milioane de lei.

Bazinul este prevăzut cu grupuri sanitare, dușuri și vestiare, are o tribună cu 130 de scaune si e supravegheat cu camere video.

În țară sunt multe astfel de investiții a căror întreținere costă mai mult decât încasările, acolo unde acestea chiar funcționează.

Un astfel de exemplu este la Târgu Jiu, acolo unde arena construită cu 28 de milioane de euro nu este folosită.

Premierul Ilie Bolojan a spus recent că decizia de a amâna finanțările prin CNI vine tocmai în acest sens.

”Avem stadioane în România care nu s-au umplut niciodată de când sunt finalizate, în care primăriile s-au angajat că vor duce utilitățile, nu le-au dus, le-a dus tot statul.

Suntem în situația în care nu avem suficienți bani să ne rezolvăm problemele vitale pe care le-am abordat mai înainte, dar, sigur, trebuie să facem stadioanele hiperdimensionate și foarte importante pentru comunitatea locală. E foarte bine, dar mie mi se pare o chestiune fair-play. Şi atunci vă dau un exemplu: avem cinci stadioane și introducem o cofinanțare de 25%. Ce vom avea? Dacă finanțăm patru, avem unul gratis, unu în plus. S-ar putea să avem mult mai multe.

Ştiți de ce? Pentru că s-ar putea să constate primăria că nu mai vor 12.000 de locuri. E bine și 5.000. Nu vor 30.000, e bine și 14.000. Dar cât timp primești ceva gratis, este de primit. În momentul în care ai o răspundere, ceea ce se întâmplă peste tot, atunci te gândești foarte bine: chiar îmi este necesar? Da. Cât mi-e de necesar, adică și ca intensitate, și ca mărime? Şi, credeți-mă, primăria atunci își dimensionează corect solicitarea!”, a spus Ilie Bolojan.

În 2011 au fost inaugurate Cluj Arena și noul „Ilie Oană” de la Ploiești, în 2017 își deschidea porțile noul stadion din Craiova, în 2019 noul stadion din Târgu Jiu, în 2020 noua arenă din Arad, în 2021 cel din Sfântu Gheorghe, iar în 2022 stadionul municipal din Sibiu. Costul total al acestor arene a depășit 600 de milioane de euro, potrivit unei analize făcute de Gazeta Sporturilor.