Ultima zi în care Nicușor Dan poate desemna un premier înaintea vacanței parlamentare / Se preconizează un guvern interimar condus de Ilie Bolojan până în toamnă / Ce soluții de criză pot fi luate pentru PNRR și alte proiecte majore

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Marți, 30 iunie, este ultima zi în care președintele Nicușor Dan poate desemna un premier înaintea vacanței parlamentare. În actualul context politic se preconizează un guvern interimar condus de Ilie Bolojan până în toamnă, conform surselor G4Media. Situația se poate schimba doar printr-o desemnare de ultim moment a președintelui.

În caz contrar, în care Nicușor Dan nu va desemna un premier, iar Guvernul Bolojan va rămâne interimar până la reluarea activității Parlamentului, premierul va fi nevoit să ceară votul parlamentarilor aflați în vacanță pentru diferite măsuri pe care va vrea să le ia.

Acest lucru este necesar pentru că un Executiv interimar are capacități restrânse de acțiune și, spre exemplu, nu poate adopta ordonanțe de urgență.

În acest caz, Parlamentul ar putea fi convocat în sesiuni extraordinare în care deputații și senatorii și-ar putea exprima votul în ședințe online.

Varianta de lucru a fost înaintată și de deputatul USR Iulian Lorincz care a declarat luni că Parlamentul, în sesiune extraordinară, poate să adopte jaloanele rămase din PNRR, în condiţiile în care Guvenul nu poate emite ordonanţe de urgenţă în acest sens.

Pe proiectele mari pentru ţară – PNRR, SAFE -, a subliniat el, a existat mereu un acord, inclusiv cu PSD, spune deputatul.

Pe de altă parte, Kelemen Hunor, liderul UDMR, a înaintat ca termen de formare a noului guvern finalul lunii iulie.

Hunor a declarat tot luni că nu sunt șanse să fie format un nou guvern până la finalul sesiunii parlamentare în lipsa unei ”baghete magice” și că în ”2-3 săptămâni” ar trebui găsită o soluție de guvernare.

• „Cred că după 2-3 săptămâni, până la finalul lunii iulie să găsim o soluție. În continuare cred că e nevoie de un guvern majoritar, dacă nu se poate vechea coaliție, poate un guvern PSD-PNL-UDMR cum a mai fost, cu miniștri propuși de partide și majoritate simplă cel puțin până anul viitor”, a declarat liderul UDMR. Citește mai multe declarații aici.

România trece prin criza premierilor de două luni, de când PSD și partidul extremist AUR au dărâmat, cu voturile polului extremist și al minorităților, Guvernul Bolojan din care și social-democrații făceau parte.

Moțiunea de cenzură din 5 mai a fost votată în contextul unor ample reforme pe care Bolojan le implementase sau urma (reforma salarială și de pensionare din Justiție a stârnit reacții puternice în sistemul judiciar și societate), mai ales în companiile de stat, instituții-sinecură pentru politicieni și apropiații acestora.

Ulterior, Nicușor Dan l-a desemnat premier pe Eugen Tomac, liderul PMP care îi era consilier și care și-a dat demisia cu o zi înainte de desemnare, dar care n-a reușit să formeze o majoritate parlamentară și nu a mai ajuns în fața plenului cu o propunere de cabinet pentru a fi supus votului.

A doua oară președintele l-a numit pe liberalul Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov, fără să se consulte însă cu PNL înainte să facă numirea. Veștea face parte din tabăra puciștilor din PNL, contestatari ai lui Ilie Bolojan și care vor să guverneze în continuare cu PSD.

Desemnarea a amplificat această criză politică și s-a finalizat cu Guvernul Veștea care nu a trecut de votul Parlamentului, după o ieșire dramatică a grupului parlamentar AUR din sală, după ce anterior partidul extremist negociase cu Veștea. George Simion, marele câștigător politic al episodului, după cum inclusiv Hunor a subliniat, a reușit să-l facă pe Veștea să vină la sediul partidului extremist pentru negocieri, cu câteva ore înaintea votului.

În cele din urmă și mișcarea ”suveranistă” a avut de suferit, iar AUR pare că se fragmentează, după ce lideri importanți precum Dan Dungaciu sau Petrișor Peiu au cerut alegeri anticipate, însă alții au criticat partidul condus de Simion că nu au susținut Guvernul Veștea și, implicit, nu au susținut PSD. G4Media a scris pe larg despre acest lucru aici, aici și aici. 

Variantele președintelui

În acest moment, președintele Nicușor Dan are pe masă două variante de propuneri de premier: Sorin Grindeanu, șeful Camerei Deputaților și liderul PSD, propus de partidul său, și europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Parlamentului European și negociator-șef pentru viitorul buget al UE, propunerea PNL-USR-UDMR.

Niciunul dintre cei doi oameni politici nu reușesc, în acest moment, să formeze o majoritate parlamentară, după ce PSD a transmis că nu va vota un guvern din care nu face parte.

Pe de altă parte, Sorin Grindeanu a transmis că PSD își asumă guvernarea, dar fără nicio condiție impusă de celelalte partide parlamentare și a cerut ”autonomie deplină pe planul de guvernare”.

Grindeanu a cerut practic un vot în alb din partea parlamentarilor, spunând că întreaga guvernare va fi asumată exclusiv de PSD, iar miniștri vor fi aleși și numiți exclusiv de Grindeanu, fapt acceptat de colegii săi de partid, conform spuselor liderului PSD.

Pe de altă parte, PNL a transmis că ar susține un guvern din care face parte PSD, dar cu anumite condiții privind continuarea reformelor. USR a venit și cu varianta unei guvernări rotative, însă această propunere nu a fost o condiție.

Între timp, PSD și Antena 3 au declanșat o anti-campanie la Siegfried Mureșan pe motiv de ”securism”, iar G4Media a arătat luni cum este folosit ”securismul” ca armă politică de către social-democrați, deși PSD e plin la vârf de absolvenți SRI și a reciclat conservele SIE/DIE.

Discuțiile despre suspendarea președintelui Nicușor Dan

În tot acest timp s-a pus în discuție în spațiul public suspendarea președintelui Nicușor Dan, de către fostul consilier al acestuia Ludovic Orban, dar și de către liberalul Florin Roman care l-a acuzat pe președinte că a sunat personal mai mulți membri PNL pentru a-i convinge să susțină Guvernul Veștea.

Însă de departe susținătorii frenetici ai suspendării sunt George Simion, șeful partidului extremist AUR, și Călin Georgescu, fostul candidat pro-rus la alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, anulate ulterior de Curtea Constituțională care a acuzat compromiterea procesului electoral pe tot parcursul acestuia.

Conform Constituției României, președintele poate fi suspendat ”în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei”.

Pentru inițierea procedurii de suspendare este nevoie de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor din Parlamentul României. Legislativul 2024-2028 are 464 parlamentari, adică o treime înseamnă 154 de parlamentari.

În cazul în care propunerea de suspendare a președintelui întrunește numărul minimum de voturi, adică votul majorității parlamentarilor, și trece de Parlament atunci, în cel mult 30 de zile, se organizează un referendum pentru demiterea preşedintelui.

Apoi, referendumul este considerat valabil doar dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, iar rezultatul referendumului este validat doar dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente. Citește aici integral despre procedura de suspendare a președintelui.

știre în curs de actualizare