Tratamentele cu psihedelice sunt promițătoare, dar nu sunt încă pregătite pentru a fi utilizate pe pacienți, spun medicii din Marea Britanie

În întreaga Europă sunt în curs de desfășurare studii clinice care testează dacă terapiile asistate de substanțe psihedelice pot ajuta la tratarea tulburărilor de sănătate mintală. Însă medicii recomandă o abordare „științifică sober”, transmite Euronews.

Substanțele psihedelice ar putea ajuta într-o zi la tratarea bolilor mintale, dar dovezile nu sunt încă suficient de solide pentru a le oferi pacienților, potrivit unui nou raport al psihiatrilor din Regatul Unit.

După decenii de restricții, cercetătorii au manifestat un interes reînnoit pentru potențialul substanțelor psihedelice precum MDMA, ketamina, LSD și psilocibina – compusul halucinogen găsit în ciupercile magice – în ultimii ani. În prezent, sunt în curs mai multe studii clinice în fază avansată pentru testarea substanțelor psihedelice în Regatul Unit, Europa continentală și Statele Unite.

Se consideră că aceste medicamente îmbunătățesc sănătatea mintală prin influențarea proceselor din creier, schimbând perspectiva oamenilor asupra lor înșiși și asupra experiențelor lor. În cadrul studiilor, pacienții beneficiază de obicei de terapie prin conversație, alături de medicație.

Pentru noul raport, Colegiul Regal al Psihiatrilor din Marea Britanie a analizat cercetările existente privind aceste tratamente, constatând că acestea ar putea ajuta la tratarea problemelor de sănătate mintală, de la anxietate, depresie, tulburare de stres post-traumatic (PTSD) și dependență.

Grupul a concluzionat însă că nu există suficiente dovezi de înaltă calitate pentru a recomanda utilizarea sistematică a acestor medicamente în psihiatrie.

„Suntem încântați, dar precauți”, a declarat Oliver Howes, unul dintre autorii raportului și președintele comitetului de psihofarmacologie al colegiului, în cadrul unei conferințe de presă.

„Există o activitate intensă… și aceste [studii] sunt promițătoare, dar există și o mare complexitate”, a adăugat Howes, care este și profesor de psihiatrie moleculară la King’s College London.

„De aceea, recomandăm o abordare științifică sobră și prudență”.

Una dintre cele mai mari provocări în cercetarea psihedelică a fost „ruperea orbirei” în studiile clinice. Participanții nu trebuie să știe dacă li s-a administrat un medicament real sau un tratament placebo, dar adesea își dau seama când au luat o substanță psihedelică, crescând riscul ca eventualele beneficii să fie un efect placebo.

Rezultatele pot fi, de asemenea, dificil de reprodus. Howes și colegii săi au solicitat cercetări suplimentare privind siguranța, eficacitatea și utilizarea pe termen lung a psihedelicelor, precum și crearea unei baze de date centralizate pentru monitorizarea efectelor medicamentelor.

S-ar putea să primească în curând niște răspunsuri. Primul studiu clinic privind substanțele psihedelice finanțat de Uniunea Europeană a fost lansat anul trecut pentru a testa dacă psilocibina poate ameliora anxietatea și depresia la pacienții cu scleroză multiplă (SM) și alte boli progresive.

Unele țări, inclusiv Germania, au lansat programe de utilizare compasională a psihedelicelor, ceea ce înseamnă că pacienții pot avea acces la medicamente înainte ca acestea să fie aprobate oficial, în cazuri excepționale și strict controlate.

Începând din 2026, psilocibina va fi legală pentru tratarea depresiei în Republica Cehă. Însă aprobarea completă pentru o gamă largă de medicamente psihedelice nu este așteptată în Europa pentru încă câțiva ani.

Între timp, Howes a sfătuit oamenii să nu se „automedicheze” cu medicamente psihedelice și i-a încurajat să se înscrie în schimb la studii clinice.

„Considerăm cu tărie că aceste substanțe ar trebui administrate numai de o echipă multidisciplinară condusă de psihiatri”, a spus el.