Theodor Paleologu: Învățământul românesc pune accent pe memorare, la fel ca înainte de 1989, și nu încurajează autonomia intelectuală

Fostul ministru al Culturii Theodor Paleologu critică învăţământul românesc pentru faptul că pune accent pe memorare, la fel ca înainte de 1989, precum şi pentru faptul că nu încurajează autonomia intelectuală, transmite Agerpres.

Precizările au fost făcute duminică, la Târgul internaţional de universităţi – RIUF, în cadrul unei conferinţe despre studiile în Franţa ca experienţă interculturală.

„În România, eu nu eram premiant, pentru că aveam oroare de învăţământul românesc de dinainte de 1989. Cei care vă spun că era grozav mint sau nu ştiu ce spun. Era o închisoare şcoala românească. Aveam oroare de ea, iar în Franţa am simţit că înfloresc. Era o şcoală catolică, foarte strictă, foarte disciplinată. Însă am simţit, efectiv, că înfloresc, iar calităţile mele erau puse în valoare şi erau apreciate, ceea ce în România nu se întâmpla. Faptul că citeam filosofie, citeam istorie, că eram bun latinist era dintr-o dată un lucru pus în valoare”, a precizat fostul ministru al Culturii într-o discuţie cu tineri interesaţi de studii universitare în străinătate.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Paleologu a opinat că nici după 1989 şcoala românească nu s-a schimbat din acest punct de vedere, deoarece nu este încurajată autonomia intelectuală, ci memorarea.

„Eu cred că nu s-a schimbat (şcoala românească, n.r.), pentru că am văzut la nepoatele mele că învăţau pe de rost aceleaşi comentarii pe care le-am învăţat şi eu pe de rost înainte de 1989. Mai e o problemă: cred că şcoala românească nu încurajează autonomia intelectuală. Nu te învaţă să gândeşti cu mintea proprie. Să nu confundăm autonomia cu subiectivismul, cu ‘Domnule, asta e părerea mea!’. Nu! Argumenteaz-o! Nu vedeţi cât de greu le vine oamenilor să dialogheze în societatea românească? De unde vine asta? Din faptul că nu am învăţat în şcoală să argumentăm. După părerea mea, toate discuţiile despre educaţie sunt absolut sterile. Şi proiectul preşedintelui… Numai lucruri fără fond. Pentru că nimeni nu pune problema rostului învăţământului. La ce serveşte educaţia? Răspunsul este: să creeze persoane autonome. Autonome intelectual, moral, profesional. Autonomia este scopul educaţiei. Şi eu aş mai adăuga spiritul civic. La fel, absent cu desăvârşire din societatea românească”, a menţionat el.

Theodor Paleologu le-a mai povestit celor prezenţi că în momentul în care a ajuns în Franţa, la vârsta de 16 ani, a dat un test pentru echivalarea studiilor. A trecut testul respectiv, însă unul dintre corectori i-a scris pe lucrare că are o cultură şi idei remarcabile, însă îi lipseşte metoda în redactare.

„Şi e foarte important lucrul acesta, pentru că noi, în România, nu învăţăm să scriem ca lumea. Eu, mai târziu, am predat într-o universitate cu studenţi din foarte multe ţări şi puteam să recunosc pe neve un eseu scris de un român. O peltea! Acesta e primul lucru pe care îl înveţi în Franţa, să scrii ca lumea, structurat, argumentat şi să îţi exprimi propriile idei într-un mod convingător. Este foarte important”, a explicat el.

Paleologu a subliniat că unul dintre plusurile învăţământului francez îl reprezintă „calitatea foarte bună” a profesorilor.

„Am avut profesori extraordinari şi în liceu, şi în classe prépa, şi la Sorbona, şi la École normale supérieure. Oameni foarte serioşi, foarte precişi în gândire şi cu o atenţie la detaliu extraordinară. Calitatea lecturii unui memoriu universitar, la asta mă gândesc. Profesori care chiar au citat ce am scris. Şi au înţeles, şi au notat, şi mi-au făcut sugestii. Le sunt foarte recunoscător acestor oameni. (…) În România, puţini sunt profesorii care chiar citesc ce scrieţi şi chiar îşi pun mintea să vă ajute să creşteţi intelectual. Studii în Franţa înseamnă să deprinzi o anumită rigoare intelectuală”, a spus el.

Peste 100 de universităţi din ţară şi din străinătate îşi prezintă programele de studiu (licenţă, masterat, doctorat) şi facilităţile de care pot beneficia cei interesaţi (burse, surse de finanţare, oportunităţi de angajare, consiliere educaţională şi vocaţională) în cadrul Romanian International University Fair (RIUF), eveniment organizat sâmbătă şi duminică la Sala Palatului din Bucureşti.

Potrivit unui comunicat de presă al organizatorilor, peste 15 universităţi şi instituţii educaţionale din Franţa vor fi prezente la această ediţie a RIUF.