The Washington Post: Ambulanța monumentelor din România  a salvat 55 de clădiri istorice,  biserici medievale, fortărețe de importanță istorică, vechi mori de apă și alte lăcașuri pe lista UNESCO

Micăsasa, România – Întro- zi fierbinte de vară în Micăsasa, un izolat sat transilvănean, arhitectul român Eugen Vaida, în vârstă de 39 de ani, este implicat în coordonarea unei echipe de voluntari care să readucă la viață un castel vechi de secole, ajuns în pragul ruinei, scrie The Washington Post.

“Este într-o stare avansată de degradare și este vorba despre un monument de importanță națională”, a declarat pentru Associated Press Vaida, cel care, în 2016, a lansat proiectul Ambulanță pentru Monumente.

Obiectivul Ambulanței pentru Monumente este simplu: să umble prin această țară balcanică și să aibă grijă, înainte de a fi prea târziu, de cât mai multe clădiri posibile care acum se află într-o stare avansată de degradare.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

De la înființarea sa, Ambulanța pentru Monumente a salvat 55 de clădiri istorice, inclusiv biserici medievale, fortărețe de importanță istorică, vechi mori de apă și alte vechi lăcașuri aflate pe pagina web UNESCO World Heritage, împiedicîndu-le să se ruineze complet.

Situat pe o vale îngustă de la poalele Munților Carpați, castelul Brukenthal, datând din secolul al XVI-lea și ajuns acum în ruină, găzduia pe vremuri aristocrați influenți și, până pe la sfârșitul acelui secol, fusese și sediul unei școli primare, iar acum se află printre clădirile readuse la viață datorită acestui proiect.

Peste două decenii de uitare au făcut ca vechiul castel să aibă acum nevoie de o mare atenție.
“Probabil, ar fi ajuns într-o stare în care nu ar mai fi putut fi salvat, ar fi ajuns o ruină, iar o ruină nu mai poate fi refăcută”, a declarat Vaida. “Patrimoniul nu poate fi refăcut”.

Interiorul castelului măsoară aproximativ 600 de metri pătrați, iar acoperișul stă să cadă, lemnăria a putrezit și o bună parte a peretului care sprijină structura e compromisă după atâția ani de neglijență. O restaurare de a lună, la fel ca toate proiectele lui Vaida, e sprijinită de zeci de voluntari care au un rol important în păstrarea trecutului României.

“Tinerii încep să-și descopere tot mai mult identitatea lor culturală”, afirmă Vaida, care a fost fascinat de obiectele de patrrimoniu încă din copilărie. “Acest patrimoniu reprezintă identitatea noastră culturală și e un factor important al dezvoltării noastre spirituale”.

O altă persoană direct implicată în eforturile de salvare de la ruină a acestei clădiri în pericol este primarul din Micăsasa, Timotei Păcurar, în vârstă de 30 de ani. Pentru el, salvarea celor mai vechi clădiri de interes istoric din sat, probabil, demult neglijate, are o mare importanță.

„Când am început școala, eram chiar în această cameră, în clasa I, – avem multe amintiri plăcute legate de locul ăsta”, a declarat Păcurar pentru Associated Press. „Am fost dezamăgit să văd că această clădire e aproape prăbușită”.

Păcurar se află în clasa acum în ruină din copilărie, pe care o împărțea cu prietenul său cel mai bun, Adrian Suciu, viceprimarul din Micăsasa. Când cei doi au câștigat alegerile locale, iar salvarea acestei clădiri de importanță istprică s-a numărat printre principalele lor obiective. Amândoi au venit în ajutor, asigurând mâna de lucru în cadrul proiectului.

„Din nefericire, locul ăsta a căzut în ruină în numai 20 de ani”, spune Suciu. „Sunt bucuros să văd toate lucrurile astea legate de Ambulanța pentru Monumente pentru că, după cum vedeți, ploaia a căzut peste tot”.

Castelul se numără printre sutele de monumente din România aflate în stare de degradare. Cu trecerea anilor, datorită proastei administrații din partea statului, datorită legilor slabe și datorită lipsei de fonduri, toate aceste lucruri au afectat impresionantul patrimoniu al României, spune Vaida.
„În ultimii 30 de ani, asta nu s-a datorat doar faptului că localnicii au abandonat clădirile, ci și din cauză că sprijinul oferit de stat a fost extrem de slab”, a declarat Vaida.

Inițiative civice, precum Ambulanța pentru Monumente, se grăbesc să ajute așa cum pot la conservare. Scopul proiectului nu este restaurarea totală a clădirilor – având în vedere că asta ar necesita o specializare care nu este accesibilă – ci salvarea cât mai multor ‚morumente de netăgăduit’, care să fie împedicate să piară în negura istoriei.

„Avem biseirici care nu apar pe lista UNESCO cu monumente din secolul al XIV-lea și care au niște picturi minunate peste care acum cade ploaia”, spune Vaida, care repară acoperișul castelului.

Primăria localității a asigurat materiale pentru reparațiile din Micăsasa, iar localnicii – ca de altfel în majroitatea intervențiilor – le-au oferit voluntarilor cazare și masă, printre ei numărându-se deseori studenți în diverse domenii, cum ar fi arhitectura, arheologia, ingineria structurală și istoria.

Erika Nagy, o studentă la arhitectură aflată în ultimul an la o universitate din Regatul Unit, a fost peste două săptămâni voluntară în Micăsasa.

„Am auzit de Ambulanța despre Monumente de la ce cea mai bună prietenă a mea”, povestește Nagy. „Clădirile vechi și arhitectura veche ne aparțin, iar eu cred că noi trebuie să le menținem în viață”.

Printre cei mai vajnici susținători ai organizației se numără Prințul Charles, care are vechi relații cu România, țară în care Fundația Prințului Charles deține vechi proprietăți și promovează conservarea patrimoniului și a naturii.

„Prințul de Wales a crezut în aceste proiecte încă de la început”, spune Vaida. „Cu doi ani în urmă, el a vizitat locul și a discutat cu toată lumea, încercând să afle povești de viață și să-și dea seama de ce încearcă ei să-și salveze propriul patrimoniu”.

Sâmbătă, după lăsarea serii, voluntarii trebăluiesc măsurând, tăind și bătând cu topoarele în lemnăria castelului de pe acoperiș. În general este vorba despre o muncă susținută, dar ea va împedica acest castel plin de povești și vechi de secole să de vină de nerenovat.

„Viitorul e în mâinile noastre, iar noi putem schimba lucrurile”, afirmă Păcurar. „Putem să facem ca acesată clădire să arate bine din nou – ca o comoară pentru comunitatea noastră”.

În ultimii ani, Vaida, care își petrece majoritatea timpului umblând de colo-colo pe șantiere, a apelat la o franciză ca să-și extindă proiectul, un proiect care acum acoperă aproximativ 60% din teritoriul României. El are totodată ambiția de a-și lansa ‚ambulanța’ și la nivel internațional, în țări cu probleme similare.

Dar, deocamdată, obiectivul său principal este salvarea patrimoniului arhitectural al României.
„În următorii ani, planul urmează să se extindă pe întreg teritoriul României”, spune el. „Într-o anume măsură, fiecare român trebuie să pună o țiglă sau să bată un cui pe un acoperiș pentru a-și salva propria identitate culturală”.

Sursa: The Washington Post/ Rador/ Traducerea: Alexandru Danga

Sursa Foto: castelintransilvania.ro