THE WASHINGTON POST: Acordul de pace cu talibanii stabileşte programul pentru retragerea SUA, dar nicio soluţie pe termen lung pentru afgani

Acordul care pune capăt conflictului brutal dintre SUA şi talibani, din Afganistan, început cu aproape două decenii în urmă o dată cu atacurile teroriste din 2001 asupra New Yorkului şi Washingtonului şi devenit cel mai îndelungat război al Americii, a fost semnat sâmbătă sub privirile unor bărbaţi duri cu turbane, care au aplaudat şi au strigat „Allahu akbar!”

(analiză preluată din The Washington Post, via Rador)

Preşedintele Trump a salutat acordul, oficializat prin semnături şi strângeri de mâini între negociatorul american Zalmay Khalilzad şi omologul său taliban, Abdul Ghani Baradar, numindu-l istoric. „Nu a mai existat un asemenea moment”, a spus Trump în cadrul unei conferinţe de presă de la Casa Albă. „Am avut negocieri cu foarte mult succes… toată lumea s-a săturat de război”.

Trump a spus că se va „întâlni personal cu liderii talibani în viitorul nu foarte îndepărtat”. Întrebat dacă o astfel de întâlnire va avea loc dincolo de graniţe sau dacă îi va invita la Camp David, idee pe care a respins-o anul trecut, el a spus „Analizăm asta”.

Oficialităţi de rang înalt ale administraţiei, deşi au susţinut că este un succes, au exprimat un optimism ceva mai temperat.

„Va exista tentaţia de a declara victoria”, a spus secretarul de stat Mike Pompeo la ceremonia de semnare, desfăşurată într-un hotel din capitala qatariotă Doha şi la care a participat un contingent întreg de talibani ca şi diplomaţi şi alţi demnitari. „Victoria pentru afghani va fi realizată abia atunci când ei vor putea trăi în pace şi prosperitate. Victoria pentru SUA va fi realizată abia când americanii şi aliaţii noştri nu vor mai trebui să se teamă de o ameninţare teroristă din Afganistan”.

Acordul, convenit după 10 ani de reprize de discuţii reluate iar şi iar cu talibanii, urmează lunilor de negocieri intense la care guvernul afgan nu a participat.

Mulţi veterani ai strădaniei care a durat ani de zile de a pune capăt războiului şi a lăsa în urmă un Afganistan stabil, ca şi susţinători ai lui Trump, s-au întrebat dacă noul acord pune bazele solide ale unei păci permanente. Unii l-au calificat drept o capitulare în faţa talibanilor, a căror condiţie principală a fost mereu retragerea totală a trupelor străine.

O fostă oficialitate din domeniul apărării a spus, cu condiţia anonimatului din cauza caracterului extrem de sensibil al acestei chesiuni, că unele înalte oficialităţi militare şi din serviciile de informaţii „sunt preocupate că administraţia pune bază prea mare pe promisiunile talibanilor” care nu vor face decât „să semneze pur şi simplu orice pentru a ne determina să plecăm”.

Partea cea mai concretă a acordului SUA-talibani este un termen limită de 14 luni pentru retragerea completă a forţelor americane şi aliate. În timp ce Pompeo şi secretarul apărării Mark T. Esper au reliefat că plecarea este „bazată pe condiţii”, termenii acordului par a avea o legătură mult mai mare cu promisiunile insurgenţilor de a înceta să-i mai atace pe americanii care pleacă şi de a întrerupe relaţiile cu alte grupări teroriste, în loc de a da soluţii pe termen lung pentru afgani.

„Elementul condiţionalitate pare mult prea ambiguu pentru a ne linişti cu ceva”, a spus Daniel Feldman, fost membru al biroului pentru Afganistan şi Pakistan al Departamentului de Stat între 2009 şi 2015 şi şef al acestui birou între 2014-2015.

Acordul include un angajament al talibanilor de a începe negocieri directe cu guvernul afgan referitor la un armistiţiu şi o reglementare politică a războiului în decurs de 10 zile. Aceste negocieri, care ar putea avea loc în Norvegia, sunt deja complicate de frământările politice de la Kabul, unde recenta realegere a preşedintelui Ashraf Ghani este contestată şi au loc confruntări majore pentru structura echipei de negociatori. Agenda convorbirilor este masivă, incluzând un acord de încetare a focului cuprinzător, rolul talibanilor într-un viitor guvern şi drepturile femeilor şi societăţii civile. Nu a fost stabilit niciun format şi nu există un termen limită pentru finalizare.

„Toate condiţiile din Afganistan militează împotriva succesului unui proces de pace”, a spus James Dobbins, fost emisar special pentru Afganistan în timpul administraţiilor Bush şi Obama. „Nu există nicio forţă ONU imparţială, niciun monitor imparţial” care să confirme respectarea şi dezarmarea. „De partea guvernului, există diferende adânci care fac dificilă negocierea. Şi ei au o masă de vecini care se amestecă”, a spus Dobbins.

„Prin faptul că s-a stabilit că noi ne-am putea retrage în sfârşit, înainte de orice fel de aranjament negociat – ca să nu mai vorbim de o implementare – între talibani şi guvernul afgan”, a spus Feldman, „noi practic rămânem fără nicio pârghie prin care am putea ajuta Afganistanul să intre pe o cale durabilă şi paşnică şi sunt periclitate în special câştigurile obţinute de femei şi societatea civilă acolo.”

„Vreau să susţin eforturile lui (Khalilzad), despre care cred că a avut cele mai bune rezultate pe care le putea obţine în împrejurările date… şi să-mi păstrez în acelaşi timp privirea limpede asupra a ceea ce nu este”, a spus Feldman. „Nu este o reglementare a conflictului afgan. Este doar o reglementare a prezenţei americane”.

Data fermă de retragere este una din puţinele adăugiri la acordul care iniţial a fost elaborat în septembrie, dar a fost anulat de Trump după uciderea unui soldat american într-un atac taliban. Negocierile au fost reluate ulterior anul trecut, în timp ce preşedintele şi-a lansat campania în vederea realegerii sale cu promisiunea reiterată de a opri „războaiele interminabile” ale SUA.

Trump „vrea să scoată trupele de peste tot pe unde ne aflăm”, a spus Ryan Crocker, diplomat senior american care a deschis Ambasada SUA din Kabul în 2003 şi apoi a fost ambasador în Pakistan şi Irak şi în Afganistan înainte de pensionarea sa în 2009. Lui Khalilzad, a spus el, i s-a spus: „Dacă vrei să mergi să închei un acord, foarte bine, dar timpul nu aşteaptă”.

Prevederile retragerii din acest acord privind Afganistanul par mult mai cuprinzătoare decât cele clamate public. „Este o retragere TOTALĂ a TUTUROR forţelor americane şi NATO în decurs de 14 luni”, a spus Brett McGurk, fostul reprezentant special al administraţiei în coaliţia împotriva Statului Islamic, pe Twitter. „Aceasta va produce probabil o prăbuşire treptată a statului, război civil şi revenirea talibanilor în Kabul”.

Oficialităţile americane au spus în repetate rânduri, în ultimele luni, că obiectivul lor a fost rămânerea în Afganistan a unei forţe reziduale a trupelor speciale, pentru a lupta împotriva Istatului Islamic şi altor grupări. Dar dacă Esper, Pompeo şi alţii au vorbit despre continuarea operaţiunilor contrateroriste americane, nu există vreo referire anume la această componentă remanentă în acord.

Acordul prevede de asemenea eliberarea „grabnică” până în 10 martie a unui număr de până la 5.000 de prizonieri talibani şi a 1.000 de prizonieri aflaţi în mâinile „celeilalte părţi” şi eliberarea tuturor deţinuţilor care mai există în următoarele trei luni. Nu menţionează dacă „cealaltă parte” include prizonierii talibani aflaţi în detenţie în SUA, inclusiv unii la centrul penitenciar din Guantanamo Bay, Cuba.

Avertizând că acordul ar putea ameninţa securitatea SUA, reprezentantul Liz Cheney (republican de Wyoming) a spus într-o declaraţie că „eliberarea a mii de luptători talibani, ridicarea sancţiunilor asupra teroriştilor internaţionali şi convenirea retragerii tuturor forţelor SUA în schimbul promisiunilor din partea talibanilor, fără vreun mecanism declarat de verificare a conformării de către taliani, ar aminti de cele mai rele aspecte ale acordului nuclear Obama Iran”.

Cheney i-a interogat sever pe Esper şi generalul Mark A. Milley, preşedintele Statului Major Reunit, în cadrul audierilor de joi, despre relatările privind „anexe secrete” ale acordului de pace, inclusiv cooperarea contrateroristă directă cu SUA. Amândoi au dat înapoi dar au promis să informeze Congresul despre acord.

„Dacă mecanismele de verificare există, secretarul de stat ar trebui să le facă imediat publice, la fel şi orice alte înţelegeri colaterale sau anexe”, a spus Cheney, sâmbătă. „Poporul american merită să ştie exact ce înţelegeri au fost făcute în numele nostru cu teroriştii care i-au găzduit pe cei care ne-au atacat în 11 septembrie (2001)”, a spus Cheney.

John Bolton, fostul consilier pentru securitate naţională al lui Trump, a calificat acordul drept „un risc inacceptabil pentru populaţia civilă a SUA. Acesta este un acord în stil Obama”, a spus el într-un tweet. „Legitimarea talibanilor transmite semnalul greşit teroriştilor (Statului Islamic) şi al-Qaida şi duşmanilor Americii în general”.

„Toţi cei cu care vorbesc au, sincer vorbind, sentimente amestecate”, a spus reprezentantul Michael Waltz (republican de Florida), fost membru al Beretelor Verzi, într-un interviu la Fox News. „Iată ce mă îngrijorează… este acolo un termen limită, de 14 luni… (situaţia) s-ar putea să se înrăutăţească, să devină mult mai rea”.

La conferinţa sa de presă, Trump a arătat că talibanii vor prelua lupta împotriva Statului Islamic şi a altora, deşi acordul şi o declaraţie comună separată cu guvernul afgan citează doar responsabilitatea talibanilor de a împiedica grupările teroriste să întreprindă activităţi în teritoriul aflat sub control taliban.

„Ei vor ucide terorişti”, a spus Trump, „ucigând unii oameni foarte răi… noi sperăm foarte tare că ei vor face ce au spus”.

Conform acordului, o retragere iniţială a forţelor SUA, totalizând aproximativ o treime din cei 12.000 de americani desfăşuraţi în Afganistan, va avea loc în decurs de 135 de zile, urmată de „retragerea completă a tuturor forţelor care au mai rămas” în următoarele nouă luni şi jumătate.

„Eu cred realmente că talibanii vor să facă ceva pentru a arăta că nu doar ne pierdem vremea”, a spus Trump. Dacă „se întâmplă lucruri rele, ne vom întoarce… atât de rapid, cu o forţă cum nu s-a mai văzut vreodată. Eu nu cred că va fi necesar. Sper că nu este necesar.”

„Uitaţi, nimeni nu ar trebui să critice acest acord după 19 ani… Nici nu ar fi trebuit să intrăm aici, de la început”, a spus el.

Artico de Karen DeYoung / Traducerea: Adriana Buzoianu