Tânăr de origine maghiară refugiat din Transcarpatia din cauza războiului: Dacă nu m-aș teme că voi fi înrolat şi dus pe front, m-aş întoarce acasă. Acolo am construit cariera mea, acolo m-am născut, acolo mi-am imaginat viitorul meu

„Nu datele sunt esenţiale, ci acele procese pe termen lung care rezultă din războiul din Ucraina”, a declarat pentru ziarul ungar „Magyar Nemzet” cercetătorul Centrului de Cercetare pentru Astronomie și Științele Pământului (CSFK) din Budapesta.

Reporterul ziarului amintit a discutat cu Katalin Kovály despre modul în care războiul din Ucraina ar putea să redeseneze harta etnică. Despre posibila reîntoarcere pe pământul lor natal au vorbit pentru „Magyar Nemzet” şi doi tineri din Transcarpatia care s-au stabilit în Ungaria.

După izbucnirea războiului ruso-ucrainean din 24 februarie peste 4,4 milioane de ucraineni au părăsit Ucraina, ceea ce reprezintă zece la sută din cei aproximativ 44 de milioane de locuitori, iar numărul oamenilor care s-au refugiat în diferite zone din interiorul ţării este de 7,1 milioane, potrivit datelor ONU.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Katalin Kovály, care s-a născut în Transcarpatia, iar în prezent este cercetător în Ungaria, a declarat că, potrivit unor estimări, 380.000 de persoane care s-au refugiat din calea războiului se află în prezent în regiunea Transcarpatia, care are aproximativ 1,2 milioane de locuitori, dar în mod realist, acest număr ar putea fi mult mai mic, probabil sub 150.000.

La întrebarea în ce măsură va modifica războiul proporţiile etnice în regiunea locuită de maghiari, cercetătorul a răspuns: Desigur, se va produce o modificare în structura etnică. Unul din motive este că mulți oameni vorbitori de limbă ucraineană sau rusă, care au fugit din zonele de război în Transcarpatia sau în alte regiuni din vestul Ucrainei, nu mai au unde să se întoarcă.

Modificarea proporţiilor etnice mai poate fi influenţată şi de faptul că din satele, din regiunile mici, locuite de maghiari în Transcarpatia, au plecat foarte mulţi, mai ales în primele zile ale războiului. Nu există date exacte, dar se presupune că mii de maghiari din Transcarpatia au plecat, majoritatea în Ungaria.

Însă, după spaima inițială, când au văzut că nu sunt acte de război în Transcarpatia, mulți oameni s-au întors la casele lor. Această tendință nu se observă doar în rândul maghiarilor, ci mulți refugiați vorbitori de ucraineană s-au întors acasă, de exemplu din Polonia.

Este foarte greu să vorbim în cifre, deoarece aceste procese sunt încă în desfășurare, adică deocamdată presupunem doar ce se va întâmpla în viitor, a subliniat Katalin Kovály, care a adăugat: Este posibil ca procentul maghiarilor din Transcarpatia să scadă, potrivit unor estimări, sub 100 de mii.

Orice sondaj poate fi efectuat doar după încheierea războiului, deoarece schimbarea hărții etnice a Transcarpatiei va depinde și de măsura în care războiul va escalada și de măsura în care luptele vor afecta Transcarpatia. În primul rând, nu datele sunt esenţiale, ci acele procese pe termen lung care rezultă din războiul din Ucraina.

Războiul va avea, probabil, un impact negativ asupra tendinţei demografice a maghiarilor din Transcarpatia, deoarece în rândul celor întorşi acasă tinerii vor fi subreprezentaţi, respectiv cei care vor să îşi întemeieze o familie, a mai spus Katalin Kovály.

Potrivit cercetătorului, incertitudinea economică va fi uriaşă, va fi foarte greu să-ți câștigi existența în Ucraina – hrivna se va devaloriza, salariile nu vor fi suficiente pentru asigurarea unui trai decent. La toate acestea se mai adaugă şi un sentiment puternic de teamă, ceea ce creează şi mai multe incertitudini cu privire la viitor.

În Ungaria, tinerii din Transcarpatia se găsesc într-un mediu prietenos, în care pot vorbi în limba lor maternă, unde primesc tot sprijinul, ceea ce înclină și balanța pentru a decide să rămână aici. Conform datelor ultimului recensământ din 2001, numărul maghiarilor din Transcarpatia a fost de 150.000. Șaisprezece ani mai târziu, sondajul demografic SUMMA 2017 a estimat doar la 131.000 numărul membrilor comunităţii maghiare din Transcarpatia.

Katalin Kovály, care ea însăși a participat la cercetarea din 2017, a explicat că în 2014, ca urmare a izbucnirii conflictului din estul Ucrainei, procesele de emigrare s-au intensificat şi a crescut şi numărul celor care au plecat definitiv din Transcarpatia.

În ultimii ani închiderea frontierei cauzată de epidemia de coronavirus a intensificat tendințele de emigrare, întrucât mulți maghiari din Transcarpatia, în principal, bărbaţi care au plecat în străintate la lucru pentru a asigura un trai mai bun familiilor lor, nu au mai putut face navete sau vizite la familie, astfel mulţi au decis că vor merge mai degrabă după bărbaţii lor care lucrează în Europa de Vest, a explicat cercetătorul, care a adăugat că bombardamentele care au loc din 24 februarie au intensificat şi mai mult aceste tendinţe.

Reporterul ziarului „Magyar Nemzet” a stat de vorbă şi cu doi tineri din Transcarpatia care s-au stabilit în Ungaria. Unul din tinerii, care au dorit să îşi păstreze anonimatul, a plecat din Transcarpatia chiar în prima zi a războiului, pe 24 februarie.

„Știind că va fi instituită starea de război din cauza atacurilor rusești, am decis să-mi părăsesc pământul natal pentru scurt timp. Nu consider că acest război este războiul minorității maghiare din Transcarpatia, așa că nu intenționez să mă sacrific de dragul marilor puteri”, a spus tânărul din Transcarpatia, care a adăugat că restaurantul lor trebuia să se deschidă exact pe 24 februarie, unde ar fi lucrat ca manager, dar pentru că proprietarul restaurantului este din Ungaria, s-a angajat la restaurantul său de aici. Tânărul a mai precizat că intenţionează să îşi continue investiţia în Transcarpatia.

„Dacă nu ar trebui să mă tem că voi fi înrolat şi dus pe front, m-aş întoarce acasă. Acolo am construit cariera mea, acolo m-am născut, acolo mi-am imaginat viitorul meu. Chiar dacă ar fi foarte greu din punct de vedere economic şi din alte puncte de vedere, momentan cred că m-aş întoarce acasă”, a mai declarat tânărul despre planurile sale de viitor.

Celălalt bărbat, care a venit tot din Transcarpatia în Ungaria cu patru ani în urmă, deocamdată nu vede prea multe şanse pentru ca el să se întoarcă acasă. În opinia sa, situaţia din Ucraina este tot mai grea.

„După ce am văzut că nu prea sunt posibilităţi de angajare în Ucraina și salariile sunt mici, am decis să-mi încerc norocul în Ungaria. A trebuit să mă obișnuiesc cu Budapesta, la început este ciudat pentru un tânăr de la sat, dar nu e greu de integrat, în definitiv sunt aceeași persoană maghiară ca oricine altcineva, așa că nu a fost greu să-mi fac prieteni sau să-mi construiesc relații.

Ca fiecărui emigrant, bineînțeles că îmi este dor de pământul natal, îmi este dor în special de părinții și rudele mele, de prietenii mei care au rămas acasă. Însă până nu va avea loc o schimbare de fond, este inutil să mă gândesc la posibilitatea de reîntoarcere, poate este mai bine ca omul să insiste acolo unde este pace şi se poate dezvolta”, a mărturisit tânărul din Transcarpatia.

Sursa: Magyar Nemzet/ Rador/ Traducerea: Rozália Gănciulescu