OFICIAL Curtea Constituțională a respins sesizarea AUR privind primul pachet de măsuri fiscale, adoptat prin angajarea răspunderii Guvernului / Legea merge la președintele Nicușor Dan

UPDATE Ora 15:40 Curtea Constituțională a anunțat, într-un comunicat de presă, că a respins cu unanimitate de voturi ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați partidele extremiste AUR, SOS și POT și a constatat că Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare este constituțională.

CCR a stabilit că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii privind unele măsuri fiscal-bugetare cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.

De asemenea, Curtea Constituțională a constatat că legiuitorul are competența de a stabili sarcini fiscale sub forma contribuției de asigurări sociale de sănătate asupra oricăror categorii de venituri, indiferent de natura lor, inclusiv asupra veniturilor realizate din pensii și din alte categorii de indemnizații, iar prevederile care stabilesc această contribuție sunt constituționale [art.1 alin.(3) și (5), art.47, art.48 alin.(1) și art.56 din Constituție]

Argumente

Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, care au privit condițiile în care poate fi angajată răspunderea Guvernului, Curtea a constatat că:

• • • angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine;
    • reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri fiscal-bugetare pentru a consolida sustenabilitatea financiară a României;
    • urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea consecințelor negative asupra deficitului bugetului general consolidat și a afectării sustenabilității finanțelor publice.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat că:

• • • reglementarea contribuției de asigurări sociale de sănătate asupra veniturilor contribuabilului, indiferent de natura lor, prin urmare, inclusiv asupra celor realizate din pensii sau din diferite tipuri de indemnizații, sunt în conformitate cu Constituția. Regula este cea a plății contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru a beneficia de asistența medicală în sistemul de sănătate, excepția fiind scutirea de la plata acesteia. Legiuitorul are o largă marjă de apreciere în structurarea politicii sociale a statului, putând decide atât acordarea, cât și retragerea facilităților la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate;
    • plata contribuției de asigurări sociale de sănătate de către cetățenii români nu creează discriminare în raport cu cetățenii străini/ apatrizi care sunt scutiți de la plata acesteia, întrucât această facilitate acordată vizează numai cetățenii străini/ apatrizii care beneficiază de protecție temporară și provin din zona conflictului armat din Ucraina;
    • stabilirea cuantumului indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă prin aplicarea unor procente diferențiate în funcție de durata pentru care sunt eliberate certificatele de concediu medical nu încalcă prevederile Constituției, legiuitorul având o largă marjă de apreciere în structurarea politicii sociale a statului, precum și competența exclusivă de a decide cu privire la oportunitatea măsurii;
    • neplata sumelor de bani aferente concediul de odihnă neefectuat în situația încetării raportului de muncă în cursul anului 2026 nu contravine Constituției, întrucât angajatul are dreptul de a efectua concediul de odihnă în perioada desfășurării raportului său de muncă. O asemenea soluție legislativă încurajează salariații să își efectueze concediul;
    • limitarea acordării sau reducerea stimulentelor sau sporurilor, precum și plafonarea indemnizațiilor și compensațiilor lunare pentru chirie în privința personalului militar, polițiștilor și polițiștilor din penitenciare nu încalcă prevederile Constituției, întrucât aceste drepturi nu sunt drepturi fundamentale și nu au aceeași protecție constituțională ca dreptul la salariu. Legiuitorul are o largă marjă de apreciere în structurarea politicii salariale a statului sub acest aspect;
    • condiționarea transferului, la cerere, a funcționarilor publici de acordul conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public nu încalcă prevederile Constituției, întrucât previne deplasarea în masă a funcționarilor publici de la o instituție la alta și protejează capacitatea administrativă a instituțiilor publice din care se solicită transferul;
    • eșalonarea pe cinci ani a plății drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026 nu este contrară Constituției, Curtea având o jurisprudență constantă cu privire la acest aspect în ultimii 16 ani;
    • majorarea normei didactice (de la 18 la 20 de ore/ săptămână), fără o compensare salarială, nu încalcă prevederile Constituției, întrucât nu conduce la o creștere a numărului de ore/ săptămână corespunzătoare activității personalului didactic, ci se realizează în interiorul numărului total de ore de lucru prestate de personalul didactic de predare (40 ore/ săptămână).

UPDATE Ora 11.27: Curtea Constituțională a respina sesizarea partidului extremist AUR privind primul pachet de măsuri fiscale, adoptat de Guvernul Bolojan prin asumarea răspunderii în Parlament, potrivit surselor G4Media.

Sesizarea AUR a fost respinsă cu unanimitate, au precizat surse pentru G4Media.

Legea va merge la președintele Nicușor Dan, pentru promulgare.

Știrea inițială: Curtea Constituţională a României discută, marţi, sesizarea AUR în legătură cu Legea „austerităţii”, adoptată prin angajarea răspunderii Executivului.

Într-un comunicat transmis Agerpres, AUR susţine că „este o lege toxică, profund nedreaptă şi profund neconstituţională, care reprezintă un abuz de putere comis cu cinism şi dispreţ faţă de români şi faţă de principiile care guvernează o democraţie autentică”.

„Guvernul a folosit abuziv procedura angajării răspunderii pentru a impune un pachet eterogen de măsuri care afectează grav milioane de români, fără o dezbatere reală în Parlament. Invocarea urgenţei este un fals grosolan: deficitul bugetar nu a apărut peste noapte, iar Guvernul a avut ani la dispoziţie să intervină prin mecanismele democratice normale. Ce face Bolojan? Împachetează tăierile, discriminările şi umilinţele în aceeaşi lege, o bagă pe gât Parlamentului şi pretinde că e reformă”, afirmă AUR.

AUR cere Curţii Constituţionale să respingă în totalitate această lege şi „să apere principiile fundamentale ale statului de drept. Am depus şi susţinut în Parlament moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, care a venit cu acest pachet fiscal pentru sărăcirea românilor. (…) Nu AUR a creat criza. Nu AUR a îndatorat România pe 30 de ani. Nu AUR a îngropat economia în pandemie. Vom continua cu toate armele legale şi democratice posibile. În august. În septembrie. În fiecare lună dacă va fi nevoie’, au transmis reprezentanţii Alianţei pentru Unirea Românilor.”

Prima moţiune de cenzură cu care s-a confruntat Guvernul condus de Ilie Bolojan de la instalarea în funcţie a fost respinsă pe 14 iulie de plenul reunit al Parlamentului, înregistrându-se 134 de voturi pentru şi patru voturi împotrivă, dintr-un total de 138 de voturi exprimate.

Pentru ca moţiunea de cenzură să treacă era necesar un număr de 233 de voturi pentru.

Moţiunea de cenzură a fost iniţiată de Opoziţie, după ce Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament pe primul pachet de măsuri fiscale, menit să reducă deficitul bugetar. Moţiunea de cenzură s-a intitulat ‘Au ruinat ţara şi acum îi obligă pe români să achite nota de plată – afară cu Guvernul ipocrit’ şi a fost semnată de 131 de parlamentari de la AUR, POT, S.O.S. România şi neafiliaţi.

Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament pe 7 iunie pe primul pachet de măsuri fiscale. Două zile mai târziu, AUR a anunţat depunerea moţiunii de cenzură, pe motiv că Guvernul ‘a uzurpat puterea legitimă şi a batjocorit voinţa de reprezentare a poporului român’ şi, ca urmare, ‘trebuie să dispară cu tot aparatul său de propagandă, mincinos şi toxic’.

La dezbaterea moţiunii de cenzură în plenul reunit al Parlamentului, premierul Ilie Bolojan a afirmat că România are deja primele semnale pozitive privind economia.

„Îi întreb pe colegii din Opoziţie, în afară de un exerciţiu politic pe care l-au bifat şi pe care îl înţeleg, ce rost are această moţiune? Ar vrea dânşii să ne oprim şi să ne întoarcem de unde am plecat? O bună parte din lucrurile pe care le semnalează colegii din Opoziţie sunt ştiute, altele sunt exagerate sau greşit interpretate. Ne spune moţiunea că România are un deficit mare, că au crescut chletuielile statului – ştim acest lucru. De aceea suntem aici – să corectăm aceste neajunsuri, din acest motiv ne-am angajat răspunderea. Dânşii au îmbrăcat aceste cifre într-un limbaj colorat, în slogane şi în acuze aduse Guvernului. Eu înţeleg critica pe care Opoziţia o face Guvernului, este rolul ei şi dreptul ei. Am făcut însă un apel la partidele din Opoziţie să fie parte la soluţie, nu la problemă. Înţeleg că dânşii nu sunt de acord cu ce propune Guvernul, dar atunci care sunt soluţiile?”, a transmis Bolojan.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, liderul interimar al PSD Sorin Grindeanu, a susţinut, în plenul Parlamentului, că AUR nu vrea să pice Guvernul, deoarece ştie foarte bine că nu are „nicio alternativă” şi „niciun plan coerent” pentru România.

Potrivit Constituţiei, Executivul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege (articolul 114). În situaţia în care Guvernul nu a fost demis prin moţiune de cenzură, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Executiv, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern (articolul 114 din Constituţie).