Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Suedia, o ţară cu 10,6 milioane de locuitori, are aproximativ 17.500 de membri activi ai reţelelor de crimă organizată, a anunţat vineri poliţia, adăugând că alţi aproximativ 50.000 au legături cu crima organizată, relatează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.
Această ţară scandinavă se luptă de mai bine de un deceniu să oprească creşterea violenţei legate de aceste reţele, împuşcături şi atacuri cu dispozitive explozive improvizate având loc aproape zilnic din cauza r eglărilor de conturi şi a disputelor pentru controlul asupra traficului de droguri.
Guvernul a solicitat poliţiei să ofere o imagine de ansamblu asupra crimei organizate, iar un raport iniţial publicat în 2024 estima numărul membrilor grupurilor criminale la 14.000.
Metoda de calcul în acest domeniu s-a schimbat, a explicat şefa poliţiei, Petra Lundh, în cadrul unei conferinţe de presă.
„Nu vedem nicio indicaţie clară a unei creşteri sau scăderi, chiar dacă cifrele din acest an par a fi mai mari”, a spus ea, subliniind că au fost utilizate „criterii stricte pentru a determina cine ar putea fi considerat activ”.
„Grupurile criminale active aparţinând bandelor, precum şi cele cu legături cu acestea, sunt mult prea mari”, a recunoscut totuşi Lundh.
Guvernul de dreapta al prim-ministrului Ulf Kristersson a fost format în 2022 pe baza promisiunii de a combate criminalitatea.
Executivul a acordat puteri extinse poliţiei şi a introdus măsuri pentru combaterea delincvenţei juvenile, inclusiv planuri de reducere a vârstei răspunderii penale de la 15 la 13 ani.
Guvernul a decis, de asemenea, să creeze unităţi speciale de detenţie juvenilă pentru a înlocui centrele închise pentru minori, să elimine pedepsele mai blânde pentru tinerii infractori şi să permită poliţiei să utilizeze măsuri coercitive împotriva copiilor pentru a ajunge la cei care comit infracţiuni.
Statisticile arată că numărul împuşcăturilor fatale a scăzut, dar numărul atacurilor cu bombă a cr escut.
Poliţia nu poate rezolva singură această problemă a criminalităţii organizate, a insistat Petra Lundh.
„Putem concluziona că acest tip de infracţiune, care ameninţă societatea, nu poate fi eliminat prin urmărire penală. În schimb, trebuie să prevenim aceste infracţiuni într-o etapă mai timpurie”, a declarat ea.
Şefa poliţiei a cerut eforturi pentru a contracara „fluxul de copii şi tineri” pregătiţi să comită acte criminale.