STUDIU Speranța de viață la nivel mondial revine la nivelurile de dinainte de pandemie, dar rămân provocări majore în materie de sănătate

Speranța de viață la nivel mondial a revenit la nivelurile de dinainte de pandemie, dar disparitățile majore rămân în funcție de regiune, conform unui nou studiu major, transmite Euronews.

COVID-19 a devenit rapid principala cauză de deces la nivel mondial atunci când pandemia a măturat globul în 2020, trăgând în jos speranța de viață. Persoanele născute în 2021 se puteau aștepta să trăiască până la 71,7 ani în medie.

Dar până în 2023, COVID-19 a coborât pe locul 20 în topul principalelor cauze de deces, după o serie de boli cronice, boala Alzheimer și tulburările neonatale. Speranța de viață globală a revenit la 73,8 ani.

Boliile cronice reprezintă acum aproape două treimi din decesele și bolile la nivel mondial, în frunte cu bolile de inimă, accidentele vasculare cerebrale și diabetul, potrivit cercetării publicate în revista medicală The Lancet.

Factori de risc precum obezitatea, fumatul și poluarea aerului joacă un rol major în generarea bolilor cronice – și dacă acești factori ar fi abordați, aproape jumătate din decesele și invaliditățile la nivel global ar putea fi prevenite, au estimat cercetătorii.

„Creșterea rapidă a populației mondiale în curs de îmbătrânire și evoluția factorilor de risc au inaugurat o nouă eră a provocărilor globale în materie de sănătate”, a declarat Dr. Christopher Murray, director al Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME) din SUA, care a condus studiul.

Lucrând cu colaboratori din întreaga lume, echipa lui Murray a analizat datele pentru 375 de boli și leziuni și 88 de factori de risc pentru 204 țări și teritorii între 1990 și 2023.

Ei au defalcat datele pentru cinci mari țări europene: Franța, Germania, Italia, Spania și Regatul Unit. Bolile de inimă au fost principala cauză de deces în fiecare dintre aceste țări în 2023 – cu excepția Franței, unde cancerul pulmonar a fost în fruntea listei.

Speranța de viață a fost, de asemenea, mult mai mare în aceste cinci țări europene decât în restul lumii, variind de la 80,9 ani în Germania la 83,2 ani în Spania.

Cercetătorii și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la creșterea ratelor de deces în rândul adolescenților și adulților tineri din America de Nord și America Latină din cauza sinuciderilor și a consumului de droguri și alcool, precum și în Africa Subsahariană din cauza bolilor infecțioase și a accidentelor.

Constatările ar trebui să servească drept „semnal de alarmă” pentru liderii guvernamentali și de sănătate „pentru a răspunde rapid și strategic la tendințele îngrijorătoare care remodelează nevoile de sănătate publică”, a spus Murray.