Studiu: O vacă modificată genetic produce lapte cu insulină / După primele experimente s-a reușit extragerea câtorva grame de insulină dintr-un litru de lapte / Insulina costă acum în jur de 2.000 de euro pe litru

O echipă de cercetători brazilieni a reușit să producă insulină umană în ugerul unei vaci modificate genetic, anunță La Repubblica.

Insulina este un hormon esențial pentru organismul uman. Reglează metabolismul glucozei, permițând celulelor să o absoarbă din sânge și să o utilizeze ca sursă de energie. Cei care suferă de diabet de tip 1 nu sunt, din păcate, capabili să producă singuri insulină și, prin urmare, trebuie să o ia ca terapie salvatoare.

Diabetul de tip 1 este, de fapt, o boală autoimună în care sistemul imunitar distruge o parte a pancreasului responsabilă cu producerea de insulină, lăsându-i astfel pe diabetici fără acest hormon esențial.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

În prezent, insulina este produsă în principal prin sinteză biotehnologică, un proces industrial sigur și eficient, dar cu costuri de producție ridicate. În prezent, un litru de insulină costă în jur de 2.000 de euro, iar în țări precum SUA, prețul este în continuă creștere, ceea ce face ca accesul la medicament să fie dificil pentru unii pacienți.

O echipă de cercetători brazilieni s-a întrebat dacă ar fi posibil să producă insulină umană folosind un organ destinat producerii de hormoni și proteine: ugerul bovin. Pentru a răspunde la această întrebare, cercetătorii au inserat în genomul vacii gena responsabilă de producerea insulinei umane.

Acest tip de abordare se numește editare a genomului și este utilizat de ani de zile în domeniul cultivării plantelor, unde organismele modificate genetic – OMG – cu caracteristici favorabile pentru cultivare sunt create prin editarea genomului.

Ugerul de vacă s-a dovedit a fi perfect pentru producerea de insulină umană. De fapt, cercetătorii au reușit să extragă câteva grame de insulină umană gata de utilizare dintr-un litru de lapte de vacă. În vederea producției industriale, randamentul actual nu este suficient, dar cercetătorii sunt convinși că pot crește semnificativ producția de hormon în laptele de vacă. În plus, cercetătorii au în vedere crearea unei linii reale de bovine modificate genetic care să creeze urmași stabili și care să fie astfel capabile să producă insulină în lapte.

Utilizarea OMG-urilor în acest domeniu deschide noi frontiere pentru medicină și pentru tratamentul bolilor complexe, deoarece insulina este doar unul dintre numeroșii hormoni umani care ar putea fi produși în lapte.

Cu toate acestea, cercetarea se află încă la început și sunt necesare studii suplimentare pentru a evalua siguranța pe termen lung a insulinei produse din vaci modificate genetic și pentru a obține aprobarea de reglementare pentru utilizarea clinică, precizează jurnaliștii italieni.

Diabetul zaharat este definit ca un grup de boli de metabolism caracterizate în principal prin hiperglicemie (cantitate crescută de zahăr în sânge), indusă de secreția insuficientă de insulină sau rezistența la insulină, se precizează pe site-ul Medlife.

Glucoza din sânge este principalul carburant necesar funcționării optime a organismului. Glucidele din alimentație trec în tubul digestiv prin procese de digestie și absorbție care ajung în sânge, iar mai apoi se transformă în glucoză prin procesele metabolice care au loc în ficat.

Pancreasul secretă insulina care scade cantitatea de glucoză din sânge. Astfel, după ce consumăm alimente, glicemia crește, iar pancreasul începe să mărească secreția de insulină care va ajuta glicemia să revină în limite normale.

Diabetul zaharat apare atunci când în organism nu există suficientă insulină sau pancreasul nu poate folosi eficient cantitatea de insulină.

Tipuri de diabet

Există mai multe tipuri de diabet zaharat, dintre care cele mai frecvent întâlnite sunt:

Diabet zaharat de tip 1

Diabetul zaharat de tip 1 (insulino-dependent) este definit ca procesul etiologic caracterizat prin distrugerea celulelor care secretă insulină (nu se mai produce insulină în organism, iar glicemia va avea valori crescute constant). Diabetul de tip 1 poate să apară la orice vârstă, dar mai frecvent apare la tineri și copii, incidența maximă fiind la vârsta preșcolară și la pubertate.

Pentru pacienții diabetici de tip 1 este nevoie de tratament substitutiv cu insulină (se mai numesc și insulino-dependenți).

Diabet zaharat de tip 2

Diabetul zaharat de tip 2 (insulino-independent) este definit ca procesul etiologic caracterizat prin rezistența la insulină (pancreasul secretă insulină, dar nu acționează corespunzător) și prin deficiența funcției pancreatice. Se întâlnește mai frecvent la adulți, dar mai nou apare și la copii.

Excesul de alimente grase, dulci, hipercalorice, sedentarismul, obezitatea și grăsimea abdominală duc la instalarea diabetului de tip 2.

Diabet gestațional

Diabetul gestațional este diabetul zaharat care apare pe parcursul sarcinii. Gravida efectuează analize precum glicemia și glucoza în urină, iar în al doilea trimestru de sarcină trebuie să efectueze testul de toleranță la glucoză administrat pe cale orală. Acest tip de diabet vine la pachet cu un risc crescut de accidente pentru făt.

Un nivel crescut al zahărului în sânge poate afecta atât mama, cât și copilul și poate exista riscul de preeclampsie (tensiune arterială crescută), avort spontan sau naștere prematură.

Cauza apariției diabetului de tip 1 este încă necunoscută, aceasta fiind o boală autoimună. În diabetul de tip 2 se cunosc o parte din cauze, cea mai importantă fiind rezistența la insulină (pancreasul produce insulină, dar nu o folosește eficient).

De cele mai multe ori, cel mai important factor care duce la insulino-rezistență este comportamentul nutrițional.