Aproximativ 40% dintre copiii croaţi de 13 ani petrec mai mult de 3 ore pe zi online, potrivit unui studiu de specialitate

Aproximativ 40% dintre copiii croaţi cu vârsta de 13 ani îşi petrec zilnic mai mult de 3 ore în mediul online, experţii atrăgând atenţia asupra pericolului în creştere de a deveni dependenţi şi de a urmări conţinut de slabă calitate sau chiar de natură să le facă rău, conform unui studiu realizat de Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei şi compania Hrvatski Telekom, transmite miercuri agenţia de știri HINA, citată de Agerpres.

În zilele de la sfârşitul săptămânii, procentul copiilor care-şi petrec mai mult de 3 ore în mediul online creşte la 62%.

Fetele au tendinţa de a sta mai mult pe social media, în timp ce băieţii petrec mai mult timp în jocuri video. Printre semnele în creştere ale dezvoltării unui comportament adictiv se numără dificultatea de a lăsa dispozitivul din mână, pierderea concentrării şi anxietatea când nu sunt online.

Expertul în drepturile copiilor Lana Roje Miličević este de părere că problema constă nu doar în cantitatea de timp petrecută de copii pe internet ci şi în calitatea conţinutului pe care copiii îl consumă. Aceştia sunt expuşi la hărţuire cibernetică, materialele sexuale şi violente, manipularea influencerilor şi a reclamelor, dezinformare şi idealuri nerealiste de aspect, succes şi popularitate.

„Sondajul EU Kids Online – Croaţia a arătat că mai mult de jumătate dintre copii au primit cel puţin un mesaj nepotrivit sau jignitor. Unul din trei comunică online cu străini, iar unul din patru adolescenţi a întâlnit personal pe cineva pe care l-a cunoscut în prealabil pe internet”, spune ea.

Roje Miličević adaugă că inteligenţa artificială aduce şi ea noi provocări: copiii folosesc instrumente de inteligenţă artificială pentru învăţare, dar şi pentru a copia la teme şi a crea imagini şi videoclipuri false.

Ea spune că este crucial ca atât copiii, cât şi adulţii să dezvolte o abordare critică a mass-media digitale. Instrumente precum aplicaţiile de control parental, liniile telefonice de asistenţă şi materialele educaţionale sunt disponibile pe scară largă, adaugă ea.

Internetul amplifică ceea ce oamenii aduc în el – curiozitate sau superficialitate, empatie sau diviziune, spune experta. „Dacă îi învăţăm pe copii să gândească, internetul devine un instrument util. Dacă îi lăsăm să dea clic fără să înţeleagă, devine o capcană. Educaţia în domeniul alfabetizării media este încă insuficientă, motiv pentru care este esenţială o formare suplimentară”.