Republica Moldova, strategie de apărare pentru următorii 10 ani care include un nou model de securitate şi protecţie naţională, bazat pe profesionalizarea armatei, digitalizarea proceselor militare şi alinierea la standarde europene

Republica Moldova trece la un nou model de securitate şi protecţie naţională bazat pe profesionalizarea armatei, digitalizarea proceselor militare şi alinierea la standardele europene, menţinând, totodată, o abordare exclusiv defensivă, relatează miercuri Radio Moldova conform Digi24.ro Noua Strategie militară pentru perioada 2025-2035, aprobată miercuri de guvernul premierului Dorin Recean, prevede reorganizarea structurii de forţe, modernizarea echipamentului, dezvoltarea apărării aeriene şi cibernetice, precum şi majorarea treptată a bugetului apărării până la 1% din PIB până în 2034, cu o utilizare eficientă şi transparentă a fondurilor. Strategia include 12 domenii prioritare, de la apărare aeriană şi război electronic, la sustenabilitate, formarea conducătorilor militari şi comunicare strategică.

Ea actualizează documentul din 2018 şi a fost elaborată în contextul provocărilor de securitate generate de războiul din Ucraina şi de ameninţările hibride din regiune. În strategie se afirmă că războiul din Ucraina a impus o reevaluare profundă a domeniului apărării, menţionându-se ameninţări concrete precum posibila extindere a agresiunii militare, prezenţa trupelor ruse în regiunea transnistreană, atacurile informaţionale şi cibernetice sau proliferarea armelor şi a tehnologiilor militare moderne. „Strategia defineşte politici de securitate militară pe termen lung, fiind aliniată cu Strategia securităţii naţionale, cu Strategia naţională de apărare, precum şi cu tot cadrul normativ în vigoare”, a menţionat la şedinţa guvernului ministrul apărării, Anatolie Nosatîi.

Premierul Dorin Recean a declarat că dezvoltarea armatei naţionale este o prioritate a guvernului în pofida criticilor unor politicieni care se opun investiţiilor în apărare. El a spus că aceleaşi persoane „au menţinut armata naţională în mizerie şi dezordine timp de zeci de ani” şi că un stat slab din punct de vedere militar devine vulnerabil în faţa unui agresor. „Ei ridică în slăvi Kremlinul, dar uită să spună că acesta cheltuieşte 7% din PIB pentru războaie şi 32% din buget. Asta înseamnă că fiecare al treilea dolar din bugetul Kremlinului merge să omoare copii, tineri şi oameni în Ucraina”, a afirmat Recean, adăugând că guvernul de la Chişinău va continua să „investească în oameni şi în armata naţională” pentru a consolida securitatea ţării. Strategia reafirmă neutralitatea constituţională a R. Moldova, dar nu exclude cooperarea internaţională. Neutralitatea, se precizează în document, „nu înseamnă izolare sau renunţare la autoapărare, ci obligă statul să adopte toate măsurile necesare, inclusiv de ordin militar, pentru a asigura independenţa şi securitatea ţării”.

Modelul este similar cu cel din Austria şi Irlanda, unde participarea la exerciţii şi misiuni internaţionale este compatibilă cu statutul de neutralitate atât timp cât nu implică alianţe de apărare reciprocă. Printre cele mai importante direcţii de acţiune figurează reorganizarea structurii de forţe, profesionalizarea personalului militar, modernizarea echipamentului şi digitalizarea lanţului de comandă. Vor fi dezvoltate capacităţi de supraveghere şi reacţie aeriană, sisteme de detectare şi recunoaştere (ISTAR), precum şi structuri de război cibernetic menite să protejeze infrastructura militară şi critică a statului. Armata va trece la un sistem modern de comandă, control şi comunicaţii (C4), iar procesul de instruire va fi aliniat la standardele occidentale. Potrivit Radio Moldova, strategia aliniază R. Moldova la arhitectura de securitate şi apărare a Uniunii Europene. R. Moldova îşi propune să participe la misiuni internaţionale de menţinere a păcii sub egida UE, ONU şi OSCE, dar şi să îşi consolideze parteneriatele strategice cu România, Ucraina şi alte state membre UE.

Totodată, documentul prevede dezvoltarea industriei de apărare, modernizarea infrastructurii militare şi digitalizarea completă a proceselor de mobilizare şi gestiune a rezerviştilor. Fondurile vor fi direcţionate cu prioritate către achiziţionarea de echipamente moderne, instruirea militarilor, digitalizare şi infrastructură logistică. Procesul de implementare va avea loc în trei etape: 2025-2027 – investiţii în infrastructura de bază şi pregătirea personalului; 2028-2031 – achiziţii de echipamente moderne şi dezvoltarea capacităţilor proprii de mentenanţă; 2032-2035 – atingerea capacităţii operaţionale complete şi asigurarea sustenabilităţii financiare, relatează Digi24.ro