Studiu: Carnea artificială, posibilă soluție pentru a combate schimbările climatice. Ce este, cum se produce, cât costă și care sunt riscurile și beneficiile

Carnea artificală, produsă în laborator de pe urma unei singure celule stem, poate fi una dintre soluțiile omenirii pentru a reduce impactual dezastruos asupra mediului pe care-l are agricultura la nivel global. Conform unui studiu realizat de Centru Național pentru Informația Biotehnologiei (NCBI), din SUA, 92% din apa lumii folosită în producția diverselor produse este destinată agriculturii, iar un studiu al Națiunilor Unite îndeamnă la o stoparea consumului de carne și produse lactate, la nivel global, pentru a preveni cel mai grave efecte ale schimbărilor climatice, scrie The Guardian.

Industria globală cărnii valora un trilion de dolari, în 2018, conform unui raport realizat de firma americană de consultanță pe domeniul eficienței și inovării producției, AT Kerney. Acest lucru conturează mult mai bine dezastrul ecologic care ne așteaptă în următorii anii, întrucât populația lumii urmează să atingă pragul de 9.8 miliarde, până în 2050, conform Națiunilor Unite, ceea ce ar duce la o nevoie și mai mare de hrană.

Impactul asupra mediului, al industriei cărnii  și al agriculturii care trebuie să o susțină, este peste cel al sistemului de transport (n.r. mașini, trenuri, vapoare, avioane etc.), la nivel de emisii nocive pentru planetă, conform unui studiu din 2014 al Institutului Regal al Afacerilor Internaționale.

În fața unei nevoi tot mai mari de produse de origine animală, industria alimentară, urmată de ONG-uri și instituții de cercetare în domeniul agricol și alimentar au introdus și continuă să creeze noi soluții alternative pentru încolui metodele tradiționale.

Carnea artificială: ce este și cum se produce?

Una dintre acest soluții ar reprezenta-o creșterea în laborator a cărnii. Pe scurt, procesul implică extragerea unei celule stem, nespecializate și plasarea ei într-o supă de nutrienți, în interiorul unui vas Petri. Supa de nutrienți în care se dezvoltă celula stem este un ameste de hormoni, alți nutrienții necesari creșterii și un ser de origine bovină, extras din mânzi nefătați. Întregul proces de cultivare are apoi loc într-un dispozitiv special

Prima felie de carne produsă prin această metodă a fost consumată în 2013, după un proces de cultivare (de la o celulă, la un burger de vită) care a durat doi ani și a costat Universitatea de Tehnologie Eindhoven, din Olanda peste 300.000$, conform ScienceFocus. Burgerul artificial a fost preparat și mâncat în fața unei audiențe live, de către experți culinari și rezultatele s-au arătat promițătoare: le-a plăcut, deși  aceștia au spus că lipsea grăsimea specifică produsului.

Același ScienceFocus scrie că prețurile astronomice, aferente producerii cărnii în laborator, au scăzut drastic în 2016, când o Memphis Meats – o firmă care s-a lansat pe piața producerii cărnii de laborator a reușit să cultive prima chifteluță care a costat doar 1.000 de dolari.

Care sunt companiile care inovează?

Memphis Meats nu este singura companie care a reușit să extragă proiectul cărnii artifciale din laboratoarele institutelor de cercetare. Companii dedicate acestui nou produs au apărut peste tot în lume și sunt într-o cursă continuă de a produce noi tipuri de carne (porc, pui, rață etc.), într-un mod cât mai apropiat de produsele pe care le găsim în magazin.

Aleph Farms, un start-up israelian, este una dintre companiile care promit diversificarea și îmbunătățirea proiectului. Pe site-ul oficial, compania ilustrează procesul prin care produc o friptură artificială în doar trei săptămâni, iar produsul conține toate elemente pe care le-ar conține o fleică tradițională, inclusiv prezența grăsimii animale, produsă prin aceeași metodă precum carnea.

Alături de aceste două companii mai sunt  altele, precum creatorii primului burger. Dr. Mark Post (savantul care a produs prima chiftea artificială de burger)  și echipa sa, care au fondat Mosa Meats, în 2013. Conform site-ului, Mosa Meats estimează că, în eventualitatea în care producerea cărnii artificiale s-ar realiza la nivel industrial, valoarea produsul la raft ar putea ajunge la 9$ pentru o chiftea de burger, un preț mai mare decât cel al unui „patty” normal, de un dolar.

Care este impactul actualei industrii a cărnii asupra mediului?

Pe fondul temperaturilor globale tot mai mari, nevoia de a combate schimbările climatice continuă să o fie un obiectiv pe agenda liderilor internaționali, care s-au reunit, pe 29 iunie, la Summitul G20, din Osaka. În contextul industriei alimentare tot mai expansive, un studiu publicat în ScienceMag.org arată cum întregul lanț de distribuție al mâncării produce peste 13.7 de miliarde de metrii cubi în emisii de gaze care contribuie la efectul de seră (26% din totatul de emisii GHG). În plus, deforestarea necesară extinderii terenului agricol produce echivalentul a 5 procente din totalul de emsii.

Din întregul teren neacoperit cu gheață sau nisip, 43% din acesta este folosit pentru agricultură, cu 87 de procente din întregul teren arabil fiind destinat producerii de hrană, mai arată același studiu.

Același raport realizat de AT Kearny subliniază faptul că industria tradițională a cărnii începe să-și atingă limitele, pe fondul degradării solului și a reglementărilor din ce în ce mai stricte în privița produselor chimice folosite pe recolte.

La toate aceste se adaugă și o statistică îngrijorătoare, privitoare la riscul pe care creșterea animalelor pentru hrană poate la accelerarea apariției bacteriilor rezistente la antibiotic. Un studiu publicat de NCBI, evidențiază faptul că aproape 80% din antibioticele distribuite în SUA sunt consumate de către animale, cu scopul primar de „a promova creșterea și de a preveni infecțiile”, fapt care ar putea constitui un factor major într-o posibilă criză a antibioticelor. O astfel de criză ar putea duce la un viitor sumbru pentru umanitate, conform The New York Times. Publicația notează cum simple tăieturi vor deveni factori de risc major pentru sănătatea noastră, în lipsa unei soluții farmaceutice de a combate infecțiile.

Este carnea artificială o soluție?

Cum carnea este produsă într-un laborator, costurile aferente creșterii, întreținerii și sacrificării animalelor scad. În 2017, scrie The Conversation, pentru fiecare fiecare kilogram de carne de vită erau necesare 25 de kilograme de cereale și aproximativ 15.000 de litri de apă. Cantități mai mici de hrană și apă sunt necesare pentru porc și păsări, conform aceleeași publicații online.

World Economic Forum scrie cum carnea artificială ar fi o soluție de durată, întrucât aceasta ar avea o viața la raft mult mai îndelugantă față de produsele tradiționale și nu trebuie răcite atât de mult pentru a le conserva, din lipsa prezenței bacteriilor. Prin metode standardizate și datorită sterilizării, carnea artificală are potențialul de a fi mult mai ferită de boli transmisibile de la animal la om, iar prin intermediul unui proces de selecționare și îmbunătățire produsul final poate fi mult mai sănătos și mai nutritiv, arată un studiu.

Riscuri și adopție

Un factor important în favoarea adoptării cărnii crescute în laborator o reprezintă și deschiderea publicului spre a gusta și a consumat produsul. Un sondaj realizat în 2013, de către The Guardian, arată o deschidere a publicului de a încerca carnea artificială, cu peste 69% din respondeți pronunțându-se favorabil ideii. Un alt sondaj realizat în SUA, de către NCBI, arată cum aproape două treimi din respondenți ar fi interesați să încerce carnea crescută in-vitro, dar doar o treime ar fi inclinată să substituie produsul clasic cu cel artificial.

Îngrijorările privitoare la producția în masă a acestui produs este consumul de energie electrică necesară pentru a alimentat aparatele în care este crescută carnea, dar și spațiul necesar instalării unor laboratoare capabile să ducă producția la nivel industrial. Conform unui studiu, citat de BBC, dacă producerea cărnii în laboratot vine cu un cost energetic seminifcativ, atunci aparatura „ar putea fi mai nocivă pentru mediu decât sunt vacile”.
ScienceFocus scrie că cel mai mare bioreactor (dispozitivul în care celulele se pot dezvolta în condiții optimie) ar fi capabil să hrănească 10.000 de oameni și este de 100 de ori mai voluminos decât un bazin de înot olimpic. Aceeași publicație notează că o soluție ar fi construirea de laboratoare proprii, în anexele restaurantelor și magazinelor care doresc să comercializeze carne artificală.

Până la comercializarea în masă a acestui produs, cert este faptul că industria se arată mai mult decât doritoare să exploreze și să inoveze în această direcție, conform aceluiași raport AT Kerney, care prevede că această ramură va ocupa primul loc în rândul industriilor de carne alternativă. Considerentele legate de protecția și conservarea mediului vor avea un rol important în posibila adoptare a cărnii artificiale, conform sondajului NCBI, care a arătat un interes al respondeților față de implicațiile ecologice ale consumului de carne artificială.

Sursa foto: stuff.co.nz