G4Media.ro

Studiu: Carnea artificială, posibilă soluție pentru a combate schimbările climatice. Ce este,…

Studiu: Carnea artificială, posibilă soluție pentru a combate schimbările climatice. Ce este, cum se produce, cât costă și care sunt riscurile și beneficiile

Carnea artificală, produsă în laborator de pe urma unei singure celule stem, poate fi una dintre soluțiile omenirii pentru a reduce impactual dezastruos asupra mediului pe care-l are agricultura la nivel global. Conform unui studiu realizat de Centru Național pentru Informația Biotehnologiei (NCBI), din SUA, 92% din apa lumii folosită în producția diverselor produse este destinată agriculturii, iar un studiu al Națiunilor Unite îndeamnă la o stoparea consumului de carne și produse lactate, la nivel global, pentru a preveni cel mai grave efecte ale schimbărilor climatice, scrie The Guardian.

Industria globală cărnii valora un trilion de dolari, în 2018, conform unui raport realizat de firma americană de consultanță pe domeniul eficienței și inovării producției, AT Kerney. Acest lucru conturează mult mai bine dezastrul ecologic care ne așteaptă în următorii anii, întrucât populația lumii urmează să atingă pragul de 9.8 miliarde, până în 2050, conform Națiunilor Unite, ceea ce ar duce la o nevoie și mai mare de hrană.

Impactul asupra mediului, al industriei cărnii  și al agriculturii care trebuie să o susțină, este peste cel al sistemului de transport (n.r. mașini, trenuri, vapoare, avioane etc.), la nivel de emisii nocive pentru planetă, conform unui studiu din 2014 al Institutului Regal al Afacerilor Internaționale.

În fața unei nevoi tot mai mari de produse de origine animală, industria alimentară, urmată de ONG-uri și instituții de cercetare în domeniul agricol și alimentar au introdus și continuă să creeze noi soluții alternative pentru încolui metodele tradiționale.

Carnea artificială: ce este și cum se produce?

Una dintre acest soluții ar reprezenta-o creșterea în laborator a cărnii. Pe scurt, procesul implică extragerea unei celule stem, nespecializate și plasarea ei într-o supă de nutrienți, în interiorul unui vas Petri. Supa de nutrienți în care se dezvoltă celula stem este un ameste de hormoni, alți nutrienții necesari creșterii și un ser de origine bovină, extras din mânzi nefătați. Întregul proces de cultivare are apoi loc într-un dispozitiv special

Prima felie de carne produsă prin această metodă a fost consumată în 2013, după un proces de cultivare (de la o celulă, la un burger de vită) care a durat doi ani și a costat Universitatea de Tehnologie Eindhoven, din Olanda peste 300.000$, conform ScienceFocus. Burgerul artificial a fost preparat și mâncat în fața unei audiențe live, de către experți culinari și rezultatele s-au arătat promițătoare: le-a plăcut, deși  aceștia au spus că lipsea grăsimea specifică produsului.

Același ScienceFocus scrie că prețurile astronomice, aferente producerii cărnii în laborator, au scăzut drastic în 2016, când o Memphis Meats – o firmă care s-a lansat pe piața producerii cărnii de laborator a reușit să cultive prima chifteluță care a costat doar 1.000 de dolari.

Care sunt companiile care inovează?

Memphis Meats nu este singura companie care a reușit să extragă proiectul cărnii artifciale din laboratoarele institutelor de cercetare. Companii dedicate acestui nou produs au apărut peste tot în lume și sunt într-o cursă continuă de a produce noi tipuri de carne (porc, pui, rață etc.), într-un mod cât mai apropiat de produsele pe care le găsim în magazin.

Aleph Farms, un start-up israelian, este una dintre companiile care promit diversificarea și îmbunătățirea proiectului. Pe site-ul oficial, compania ilustrează procesul prin care produc o friptură artificială în doar trei săptămâni, iar produsul conține toate elemente pe care le-ar conține o fleică tradițională, inclusiv prezența grăsimii animale, produsă prin aceeași metodă precum carnea.

Alături de aceste două companii mai sunt  altele, precum creatorii primului burger. Dr. Mark Post (savantul care a produs prima chiftea artificială de burger)  și echipa sa, care au fondat Mosa Meats, în 2013. Conform site-ului, Mosa Meats estimează că, în eventualitatea în care producerea cărnii artificiale s-ar realiza la nivel industrial, valoarea produsul la raft ar putea ajunge la 9$ pentru o chiftea de burger, un preț mai mare decât cel al unui „patty” normal, de un dolar.

Care este impactul actualei industrii a cărnii asupra mediului?

Pe fondul temperaturilor globale tot mai mari, nevoia de a combate schimbările climatice continuă să o fie un obiectiv pe agenda liderilor internaționali, care s-au reunit, pe 29 iunie, la Summitul G20, din Osaka. În contextul industriei alimentare tot mai expansive, un studiu publicat în ScienceMag.org arată cum întregul lanț de distribuție al mâncării produce peste 13.7 de miliarde de metrii cubi în emisii de gaze care contribuie la efectul de seră (26% din totatul de emisii GHG). În plus, deforestarea necesară extinderii terenului agricol produce echivalentul a 5 procente din totalul de emsii.

Din întregul teren neacoperit cu gheață sau nisip, 43% din acesta este folosit pentru agricultură, cu 87 de procente din întregul teren arabil fiind destinat producerii de hrană, mai arată același studiu.

Același raport realizat de AT Kearny subliniază faptul că industria tradițională a cărnii începe să-și atingă limitele, pe fondul degradării solului și a reglementărilor din ce în ce mai stricte în privița produselor chimice folosite pe recolte.

La toate aceste se adaugă și o statistică îngrijorătoare, privitoare la riscul pe care creșterea animalelor pentru hrană poate la accelerarea apariției bacteriilor rezistente la antibiotic. Un studiu publicat de NCBI, evidențiază faptul că aproape 80% din antibioticele distribuite în SUA sunt consumate de către animale, cu scopul primar de „a promova creșterea și de a preveni infecțiile”, fapt care ar putea constitui un factor major într-o posibilă criză a antibioticelor. O astfel de criză ar putea duce la un viitor sumbru pentru umanitate, conform The New York Times. Publicația notează cum simple tăieturi vor deveni factori de risc major pentru sănătatea noastră, în lipsa unei soluții farmaceutice de a combate infecțiile.

Este carnea artificială o soluție?

Cum carnea este produsă într-un laborator, costurile aferente creșterii, întreținerii și sacrificării animalelor scad. În 2017, scrie The Conversation, pentru fiecare fiecare kilogram de carne de vită erau necesare 25 de kilograme de cereale și aproximativ 15.000 de litri de apă. Cantități mai mici de hrană și apă sunt necesare pentru porc și păsări, conform aceleeași publicații online.

World Economic Forum scrie cum carnea artificială ar fi o soluție de durată, întrucât aceasta ar avea o viața la raft mult mai îndelugantă față de produsele tradiționale și nu trebuie răcite atât de mult pentru a le conserva, din lipsa prezenței bacteriilor. Prin metode standardizate și datorită sterilizării, carnea artificală are potențialul de a fi mult mai ferită de boli transmisibile de la animal la om, iar prin intermediul unui proces de selecționare și îmbunătățire produsul final poate fi mult mai sănătos și mai nutritiv, arată un studiu.

Riscuri și adopție

Un factor important în favoarea adoptării cărnii crescute în laborator o reprezintă și deschiderea publicului spre a gusta și a consumat produsul. Un sondaj realizat în 2013, de către The Guardian, arată o deschidere a publicului de a încerca carnea artificială, cu peste 69% din respondeți pronunțându-se favorabil ideii. Un alt sondaj realizat în SUA, de către NCBI, arată cum aproape două treimi din respondenți ar fi interesați să încerce carnea crescută in-vitro, dar doar o treime ar fi inclinată să substituie produsul clasic cu cel artificial.

Îngrijorările privitoare la producția în masă a acestui produs este consumul de energie electrică necesară pentru a alimentat aparatele în care este crescută carnea, dar și spațiul necesar instalării unor laboratoare capabile să ducă producția la nivel industrial. Conform unui studiu, citat de BBC, dacă producerea cărnii în laboratot vine cu un cost energetic seminifcativ, atunci aparatura „ar putea fi mai nocivă pentru mediu decât sunt vacile”.
ScienceFocus scrie că cel mai mare bioreactor (dispozitivul în care celulele se pot dezvolta în condiții optimie) ar fi capabil să hrănească 10.000 de oameni și este de 100 de ori mai voluminos decât un bazin de înot olimpic. Aceeași publicație notează că o soluție ar fi construirea de laboratoare proprii, în anexele restaurantelor și magazinelor care doresc să comercializeze carne artificală.

Până la comercializarea în masă a acestui produs, cert este faptul că industria se arată mai mult decât doritoare să exploreze și să inoveze în această direcție, conform aceluiași raport AT Kerney, care prevede că această ramură va ocupa primul loc în rândul industriilor de carne alternativă. Considerentele legate de protecția și conservarea mediului vor avea un rol important în posibila adoptare a cărnii artificiale, conform sondajului NCBI, care a arătat un interes al respondeților față de implicațiile ecologice ale consumului de carne artificială.

Sursa foto: stuff.co.nz

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

13 comentarii

  1. habar n am daca este o solutie
    dar ma bucura curajul vostru de a scrie despre asta intr o tara de pitecantropi carora daca le ceri sa renunte la kilu de slana zilnic o iau razna
    (uitand ca ai lor ancestori nu bagau in ei la crapelnita halul de cantitati de carne pe care il baga ei azi…si uitand ca planeta asta nu mai are 1 mld de zevzeci, ci 9)

    • Bă, da’ de destept esti!

    • Baaah, tu nu te iei de caltabosi si jumeri, da? Asta e complot neomarxist anti-romanesc, lui Macron ii e frica de agricultura noastra si vrea d-astea artificiale ca sa ne saboteze agricultura intr-o conspiratie cu Ciolos.

      Alte aspecte ale conspiratiei stangiste:
      – spalatul pe dinti. Neo-marxism in stare pura, e pentru snowflakes.
      – curentul. Geamurile deschise si aerul curat in general.
      – folosirea deodorantului inainte de a urca in transportul in comun
      – controale preventive. Bah, vezi ca tata s-a dus la control cand il durea cancerul, avea sange in instalatie, pana la stadiu 4 cu metastaza ce sa cauti la medic?
      – intinarea traditiilor milenare ale poporului ca ingrosarea matului cu carne si mezeluri la sarbatori + sunat la urgenta dupa cele treishpe feluri ingurgitate pentru ca yolo.

    • @Brad Mihai

      poate ca te cheama asa pentru ca esti inalt ca bradu si… etc.

      Este plina planeta de pamant nemuncit putorilor, care nu vreti decat sa stati la birou, sa consumati plastic la greu si sa va mariti volumul posterior cu shaorme, produse semipreparate si orice numai sa nu transpirati si sa nu ganditi prea mult.

      carne artificiala ?! la munca baaa

    • da-ne si noua din hectarele alea de pamant cultivabil !
      a venit ajutorul social pe iulie?!

  2. Daca problema e ca se consuma prea mult carne si lactate, eu propun sa ii bagam pe americani pe un regim normal, si consumul la nivel mondial va scadea cu 60%. Americanii vor fi mai slabi si mai sanatosi. Toata lumea castiga.

    • Ce bine ar fi fost sa fie atat de simplu… E adevarat ca agricultura lor super industrializata e un dezastru si ca au exportat la nivel mondial halitul gunoaielor fast food si explozia obezitatii infantile cu efecte extrem de grave asupra sanatatii. Dar din pacate problema e mult mai complexa.

      E excelent ca mortalitatea infantila la nivel mondial si saracia extrema au scazut vertiginos. Dar daca te uiti la nivelul de supra-consum generat de aceste imbunatatiri ale standardului de viata, nu SUA ci China iti ridica tensiunea. Familii chineze sau braziliene care nu-si permiteau carne mai mult de 2 ori pe luna acum 30 ani, azi halesc burgeri si alte tampenii supra-calorice de 2 ori pe zi. Rezultatul e ca rad milioane de hectare de paduri sa creasca soia pentru vaci si porci, cu efectele catastrofale pe care le simtim cu totii. Modelul american de alimentatie exportat la nivel global, doar cu ceva mai multe condimente (macar atat).

      Subiectul e foarte interesant, am inteles ca e una din investitiile „la moda” pentru miliardari, carnea artificiala poate fi una din solutii, nu cred ca exista o bagheta magica. Am prieteni care lucreaza la un proiect de cercetare foarte interesant pentru cresterea randamentului culturilor agricole fara pesticide, cu ajutorul unor spori cultivati in simbioza cu planta. Exista probabil mii de astfel de proiecte, nu doar prin universitati si centre de cercetare, (conspiratia asta neo-marxista e raspandita peste tot…) sa speram ca apuca sa obtina rezultate la timp.

  3. Populatia globala conceputa, nascuta si crescuta la birou tremura ca nu mai are ce baga in ea.

    Industrializarea a fost cea mai mare tampenie inchipuita, inventata si implementata vreodata. De la ea a inceput tot ce strica societatea in momentul asta. E destul pamant si sunt enorm de multe posibilitati. Dar marile concerne vor sa produca in masa cat mai mult.

    Probleme cu energia electrica ? Pai fiecare sa creasca in batatura daca vrea carne, daca nu sa devina vegetarieni. Am lucrat la un mom dat in domeniu si ce am vazut m-a ingrozit, fabricile astea sunt abatoare ale mortii si ale otravirii oamenilor.

  4. Adevarata soluție este eliminarea intermediarilor din lanțul trofic care are omul în vârf. Deci să înlocuim sistemul ineficient al cultivării nutrețului sau soiei pentru animale, a căror carne ajung să o mănânce apoi oamenii, cu metoda mai buna de cultivare direct a plantelor specifice dietei vegetariene. Astfel, din cauza randamentului mai bun, se va diminua necesarul de resurse pentru producția agricolă și în același timp se va reduce poluarea mediului. Câștigul final va fi pe mai multe planuri, foarte important fiind și impactul pozitiv asupra sănătății consumatorilor.

    Sunt conștient că pentru mulți asta e o utopie și așa va rămâne. Până la urmă oamenii sunt liber să mănânce ce vor și să suporte consecințele, bineînțeles. Singurul mod real în care se poate aplica este individual, la alegerea fiecăruia.

    • lacustele sunt vegetariene!
      ai idee ce se intampla cand se inmultesc precum oamenii?!

    • Eu nu am afirmat ca singura solutie la problema hranei implica agricultura, dar trebuie spus ca vegetarianismul rezolva si alte probleme punctuale, pe care nicio alta abordare nu le poate rezolva. Desigur, e nevoie de responsabilizare si in domeniul planningului familial (prin educatie). Iata doua solutii complementare, nu concurente.

  5. Geniile reușesc in final sa folosească celulele stem ca să crească organe artificiale.

    Iar turma se întreabă, daaaaaa’ de poate și mai ieftin? Ca sa le mâncăm.

  6. Salut, G4Media! „populația lumii urmează să atingă pragul de 9.8 milioane”? Miliarde, poate?

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.