G4Media.ro

Studiu: Au fost identificaţi 283 de urşi pe o suprafaţă de 1.200…

Studiu: Au fost identificaţi 283 de urşi pe o suprafaţă de 1.200 de kilometri pătraţi în Munţii Făgăraş şi împrejurimi / Densitatea estimată este de 17 – 18 exemplare la 100 de kilometri pătraţi

Fundaţia Conservation Carpathia a anunţat, sâmbătă, că a realizat, în premieră în România, un recensământ al urşilor bruni, prin metode genetice, în Munţii Făgăraş. Au fost identificaţi 283 de urşi pe o suprafaţă de 1.200 de kilometri pătraţi în Munţii Făgăraş şi împrejurimi, densitatea estimată fiind de 17 – 18 exemplare la 100 de kilometri pătraţi, informează News.ro.

”Fundaţia Conservation Carpathia a identificat urşii de pe o suprafaţă de 1.200 kilometri pătraţi din Munţii Făgăraş şi împrejurimi în cadrul primului studiu genetic din România. Evaluarea cantitativă a populaţiei de urs cu metode moderne, precum genetica, este primul pas în gestionarea responsabilă a urşilor din ţara noastră”, a transmis, sâmbătă, Fundaţia Conservation Carpathia.

Fundaţia a finalizat primul studiu genetic de evaluare a numărului de urşi în estul Munţilor Făgăraş, Piatra Craiului, Iezer-Păpuşa şi Munţii Leaota.

Au fost recoltate 1.426 de probe de ADN cu o rată de succes a analizelor de laborator de 63%. Au fost identificaţi 283 de urşi, 137 femele şi 146 masculi, iar prin modelare statistică a fost estimată densitatea populaţiei la 17-18 urşi / 100 km pătraţi”, a mai transmis organizaţia.

”Spre deosebire de metoda clasică ce se bazează pe măsurarea incertă a urmelor sau pe observaţii directe, genetica oferă o imagine clară asupra indivizilor eliminând posibilitatea de a număra un exemplar de mai multe ori pe diferite fonduri cinegetice. Practic, sunt colectate probe non-invazive de ADN, excremente sau păr, care sunt analizate în laboratoare de specialitate. Astfel de studii obiective reprezintă paşi importanţi în procesul de monitorizare a populaţiei de urşi. Datele ştiinţifice trebuie să stea la baza deciziilor noastre de management, atât pentru a ne asigura că nu pierdem această specie cât şi pentru a înţelege conflictele şi a întări coexistenţa cu oamenii” a declarat, Ruben Iosif, specialist faună la Fundaţia Conservation Carpathia.

Organizaţia precizează că, pentru relevanţă, zona de studiu trebuie să fie suficient de mare, având în vedere deplasările mari ale urşilor, care de regulă pot atinge chiar şi 800-1000 kmp.

”Al doilea pas îl reprezintă perioada de eşantionare. Această perioadă trebuie să fie suficient de lungă astfel încât să existe timp pentru colectectarea suficientă de probe, dar, în acelaşi timp, suficient de scurtă astfel încât să existe asigurări că populaţia este demografic închisă (nu mor multe exemplare, nu pleacă mulţi indivizi din zona de studiu în timpul cercetării, nu se nasc indivizi noi în timpul studiului). În cazul de faţă s-a lucrat aproximativ trei luni, în perioada de toamnă – august-noiembrie, atât în 2017, cât şi în 2018”, a mai transmis organizaţia.

Au fost colectate 700-750 de probe per sesiune de monitorizare. După parcurgerea tuturor văilor şi a muchiilor principale din zona de studiu au fost colectate excremente şi fire de păr pe care urşii le-au lăsat în urmă.

În perioada 2018-2019, probele de ADN au fost analizate la un laborator al Universităţii din Ljubljana unde prin secvenţiere de ADN a fost identificată amprenta genetică a fiecărui individ. Astfel, s-a obţinut numărul de urşi observaţi, iar în funcţie de rata de recapturare a acestora a fost estimată mărimea totală a populaţiei studiate.

Acest studiu a fost realizat cu sprijin financiar din partea Fundaţiei OAK, respectiv din partea Comisiei Europene prin Programul Operaţional Infrastructură Mare – Axa Biodiversitate.

”Replicarea acestui studiu după cinci ani va permite înţelegerea tendinţei populaţiei în vederea stabilirii unor politici pe termen lung de protejare a acestei specii şi pentru a diminua conflictele cu oamenii. Fundaţia foloseşte aceste date ştiinţifice pentru a administra conflictele urs-om pe fondurile cinegetice pe care le administrează. De exemplu, colectează probe de la atacurile urşilor în gospodării şi identifică urşii problemă în populaţia deja cunoscută, astfel încât să cunoască magnitudinea problemei înainte de a lua măsuri”, a mai transmis organizaţia.

Studiul realizat de Fundaţia Conservation Carpathia oferă recomandări de îmbunătăţire a metodei de monitorizare genetică aplicabile pentru Munţii Carpaţi, fiind un model care poate fi replicat la nivel naţional pentru a estima numărul de urşi şi pentru a identifica cele mai bune tehnici de gestionare a conflictelor om-animale sălbatice.

sursa foto: Pixabay

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

14 comentarii

  1. Deci unde sînt miile ale din care alte mii trebuiesc executate?
    Au dispărut dintr-o dată atacurile zilnice din HarCov. Cică erau gonaci care-i mînau.
    Între timp ați exterminat aproape toate caprele negre, intr-o săptămîna de creastă daca vezi cîteva.

    • 100km pătrați e un pătrat de 10km x 10km.
      1200km2 sunt 120km x 10km, sau 60km x 20km sau 30km x 40km.

      Pare că avem enorm de mulți urși. Aproape 300 de urși în fiecare pătrat de 30 x 40 de pădure în munți.

    • Doar in muntii Fagaras sunt 300 de ursi.. pe ce planeta traiesti?

    • Maximus Pseudocephalus, trebuie sa faci si o inmultire, ca sa-ti iasa numarul total de exemplare. Stiu ca ti-e greu, dar ai voie sa folosesti un calculator.

  2. Exagerat de multi daca scadem crestele stancoase si abrupturile stancoase inaccesibile ursilor si lupilor.

  3. Deci impartind 1200 la 283, ne da 4km patrati de urs. Cum ursul are nevoie de o suprafata de minim 30 km patrati, rezulta ca sunt extrem de inghesuiti. Deci nu e bine.

  4. 7-8000 de urși ar fi în total.
    Având în vedere suprafața munților Carpați în România cât și faptul că restul munților nu sunt atât de stâncoși ca Făgăraș.
    Dacă includem și păduri care nu intră în suprafața munților Carpați ajungem la 10000 probabil.

  5. Tembelilor, care dintre voi mergeți și va cățărați în munți? Folosiți adjectivul „stîncoși” ca și cum ar fi ziduri și careuri din beton care împiedică circulația urșilor și calculați ca și niște analfabeți functionali. Ansamblul „Muntilor Făgăraș” reprezintă o suprafață imensă, ca lungime din valea Oltului pînă în Piatra Craiului, că lățime din orașul Făgăraș pînă în Curtea de Argeș.
    Știți cîte animale se extermină regulat cu complicitatea tuturor celor ce ar trebui sa împiedice asta? Cite focuri de armă se pot auzi în anumite zone în anumite perioade – în afara „sezoanelor” – evident.
    Oligofrenii comentaci de serviciu, experți în orice sau la comandă.

  6. Unde sint babele ca sa-i pupe in cur?

  7. Dacă citiți normal și nu în diagonală sau doar titlul vedeți că scrie așa :
    „Fundaţia a finalizat primul studiu genetic de evaluare a numărului de urşi în estul Munţilor Făgăraş, Piatra Craiului, Iezer-Păpuşa şi Munţii Leaota.” – probabil un sfert din total.
    Munții Făgăraș sînt de la Valea Oltului pînă la Piatra Craiului și de la orașul Făgăraș pînă la Curtea de Argeș. E o suprafață imensă. Ursii nu stau in kilometri aia calculați analfabet funcțional, că natura nu e celulă betonată.
    M-am întâlnit cu urși și la 2200 de metri altitudine.
    Tot la altitudinea asta și cu braconieri de capră neagră, pt că era „extrasezon”, chiar și cu minori ce erau „inițiați” în a omorî un animal ce stă la 100 de metri de pușcă, utindu-se fix in lunetă și care trăiește numai în munți și nu există în zone locuite.
    Am auzit de nenumărate ori focuri de armă, în cele mai sălbatice și neașteptate locuri, inclusiv în zone cu poteci turistice.
    Habar nu aveți ce se întîmplă în viață, trăiți prin ce vă picură ăștia, ce vor ei.
    Se cheamă dresaj, că tot vorbim de animale.

    • Probabil pentru tine „zonă nelocuită” e și DN1 aproape de Metro Ploiești, unde un urs a avut ghinionul să fie omorât de sigurul autoturism care a trecut pe acolo în săptămâna ăia.

  8. Cenzurați neobolșevicilor!!

  9. Dar, in Harghita si Covasna unde ursii se plimba in voie pe ulitele satelor CINE ii studiaza?!

  10. Matematic,
    Subscriu mai ales că,in zonele alea,nu avem SIGUR atâția oameni pe ceva 12000 mp (aproximez nu un studiu). Ok,frumoase animale dar,cum va ajuta ,,sistemul genetic” la controlul populației de urși ?!?!? Asta nu ne spune nimeni….