Studenți la școala de toamnă a Memorialului de la Sighet/ De ce îi interesează comunismul și propaganda? „Filmul ajungea o anexă mai lungă a jurnalului de știri”

Școala de toamnă „Politici sociale în comunismul românesc”, desfășurată la Memorialul Victimelor Comunismului de la Sighet a avut în acest an ca temă „propaganda în comunism”. Participanții au fost studenți de la facultăți de istorie din marile centre universitare de la București, Cluj-Napoca și Iași și cercetători în istorie contemporană.

ENTR a discutat cu doi dintre aceștia ce subiecte au fost abordate în cadrul ediției, dar și ce anume îi apropie de studiul acestei perioade istorice și al propagandei, în contextul în care un sondaj INSCOP Research prezentat în iulie arată că tinerii sub 30 de ani și cei cu studii superioare se disting printre categoriile cel mai interesate de istoria comunismului.

Student: Astăzi sunt reluate aceleași teme ale propagandei

Cristian Luca Corneliu Cherecheș, student la Arheologie în anul III la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, vede studierea comunismului și a propagandei din acea perioadă ca „absolut esențială” pentru cei care doresc să înțeleagă lumea de astăzi. „Tocmai acest aspect m-a atras atât de mult. Propaganda pe care o vedem astăzi pe Internet nu diferă prea mult de cea de dinainte de ’89, fiind reluate aceleași teme (autarhie, naționalism exacerbat, trecut glorios) și aceleași metode de diseminare (prin discursurile oamenilor politici, conținut vizual – filme, clipuri). Dacă le cunoști, le poți combate mult mai ușor”, explică Cristian.

Cunoașterea perioadei comuniste și a mijloacelor de propagandă folosite oferă un punct de plecare pentru corectarea greșelilor, în condițiile în care multe dintre metehnele actuale ar proveni din comunism, iar nostalgia față de „Epoca de Aur” (formulă propagandistică folosită pentru a idealiza regimul lui Nicolae Ceaușescu) este prezentă în rândul unor adulți și bunici, subliniază Cristian.

„De-a lungul timpului, oamenii au studiat trecutul pentru a găsi răspunsuri la provocările și dilemele cu care s-au confruntat civilizațiile. Astfel, și pentru noi, istoria poate să ne răspundă la propriile nevoi, griji sau neînțelegeri”, e primul motiv invocat de Flavian Chifu, student în anul III la Istorie la Universitatea din București.

El mai spune că studiul regimului și al propagandei comuniste ne ajută să înțelegem ideologiile, cum se răspândesc și cum funcționează controlul într-un regim totalitar – aspecte pe care le consideră importante pentru democrație și cultura civică, politică și memorială.

Propaganda este un efort deliberat, cu obiective definite și „mai mult sau mai puțin sistematic”, de a manipula convingerile, atitudinile sau acțiunile altora prin intermediul simbolurilor – cuvinte, gesturi, imagini etc., potrivit enciclopediei online Britannica.

Propaganda din filmul comunist și din epoca lui Carol al II-lea – subiecte ale conferințelor

„Programul școlii a constat într-o serie de conferințe susținute de diferiți specialiști în domeniu, istorici și cercetători, provenind din centre universitare precum: București, Cluj-Napoca, Iași și Oradea”, spune Flavian Chifu.

Se oprește, apoi, asupra unor idei din conferințe care i-au atras atenția.

Prima a abordat aspecte ale propagandei politice din România interbelică și a adus în discuție, de asemenea, „noutatea în materie de propagandă dată de regimul lui Carol al II-lea” (rege al României care a instaurat un regim autoritar în 1938). Acesta a conferit propagandei un rol important, culminând cu înființarea Ministerului Propagandei Naționale, format din opt direcții, în octombrie 1939, punctează el.

Continuă cu prelegerea „Nostalgia după comunism: geneza și evoluția unui fenomen social în România”, o analiză a mai multor sondaje și statistici legate de percepția pozitivă a populației asupra regimului comunist: aceasta a arătat că nostalgia este susținută de o serie de mituri încă răspândite în societate, precum egalitatea socială și meritocrația, educația de calitate, valorizarea muncii, mituri pe care le-a demontat pe rând, povestește el.

În continuare, s-a susținut că nostalgia față de comunism nu reflectă neapărat realitățile trăite, ci este adesea o reinterpretare idealizată a trecutului, văzut ca „mai stabil și previzibil”, interpretare influențată de nemulțumirile din prezent, adaugă studentul-participant.

Următoarea conferință le-a oferit participanților ocazia de a analiza mai multe secvențe din filme celebre din perioada comunistă, spune el, enumerând: Dacii (1966), Columna (1968), Burebista (1980), Mihai Viteazul (1970), Buzduganul cu trei peceți (1977), În sat la noi (1950) și Surâs în plină vară (1958).

„Filmele din acea perioadă arată ideile pe care regimul urmărea să le propage, precum colectivizarea, etnogeneza românească sau primatul în Transilvania. Miza regimului era uriașă, cooptarea actorilor făcându-se prin sume foarte mari de bani, doar avansul fiind de 25.000 de lei în 1978 pentru fiecare actor. Practic, filmul ajungea o anexă mai lungă a jurnalului de știri, având un rol clar propagandistic și fără să respecte adevărul istoric”, spune Flavian.

Ediția a XX-a a Școlii de Toamnă „Politici sociale în comunismul românesc”

„Propaganda în comunism. Instituții, organizare, școli, politici” – a fost tematica celei de-a XX-a ediții a Școlii de Toamnă „Politici sociale în comunismul românesc”, desfășurată între 22 și 27 septembrie, potrivit contului de pe rețelele sociale al evenimentului.

Participanții au asistat la prelegeri, dezbateri și ateliere despre muncitorul-model și propaganda performanței în România socialistă, propaganda din spațiul locativ al anilor ’70, cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu, nostalgia după comunism, aspecte ale propagandei politice din România interbelică, precum și alte subiecte, conform aceleiași surse.

Interes mai ridicat în rândul tinerilor sub 30 de ani față de perioada comunistă (INSCOP)

14,3% dintre respondenți spun că îi interesează perioada comunistă din istoria României foarte mult, 22,5% destul de mult, 21,1% destul de puțin, iar 39,5% foarte puțin sau deloc. 2,6% nu știu sau nu răspund, arată datele publicate de INSCOP Research.

Potrivit rezultatelor, cei interesați destul de mult și foarte mult de perioada comunistă sunt „mai ales” bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și cei cu un venit mai ridicat.

În schimb, sunt „în special” destul de puțin, foarte puțin/ deloc interesați femeile, persoanele cu educație primară, locuitorii din urbanul mic, cei cu un venit mai redus și angajații la stat.

Sondajul „Percepția populației cu privire la regimul comunist. Reperele nostalgiei”, a fost realizat de institutul de cercetare INSCOP, la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, în perioada 25 iunie – 3 iulie 2025. Mai multe detalii despre rezultatele sondajului și metodologie sunt disponibile pe pagina INSCOP Research. https://share.google/FZUVUCTz9H9Ae9rp8

Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighetul Marmației

Fosta închisoare a fost transformată în primul memorial din lume dedicat victimelor comunismului, fiecare celulă devenind o sală de muzeu care prezintă, tematic sau cronologic, regimul comunist și victimele acestuia din România și din Europa Centrală și de Est, și conform informațiilor de pe pagina oficială.

Tematica sălilor variază de la celulele în care au murit Gheorghe Brătianu și Iuliu Maniu, nume majore ale elitei politice interbelice, până la episoade precum alegerile falsificate din 1946, moment important al preluării puterii de către comuniști în România, demolările din anii ’80 ca parte a planului de sistematizare, sau Fenomenul Pitești – considerat una dintre cele mai crude forme de „reeducare” prin tortură din Europa de Est.

Alte săli prezintă momente importante ale rezistenței anticomuniste, precum lupta din munți, mișcările studențești din 1956, revoltele muncitorești din Valea Jiului, dar și evenimente internaționale cu ecou în România precum Revoluția din Ungaria (1956) și Primăvara de la Praga (1968).