Steinmeier avertizează că democrația germană se confruntă cu cea mai mare amenințare de la reunificare: Populiștii și extremiștii otrăvesc dezbaterea publică și profită de frică

În Germania, în fiecare 9 noiembrie, istoria își dezvăluie din nou contrastele puternice: bucuria extremă cauzată de căderea Zidului Berlinului și oroarea Nopții de Cristal au aceeași dată și amintire. Anul acesta, președintele german Frank-Walter Steinmeier a folosit comemorarea pentru a emite un avertisment care suna mai degrabă urgent decât solemn. „Niciodată de la reunificare democrația și libertatea nu au fost atât de amenințate”, a declarat el duminică la Palatul Bellevue în fața a sute de invitați, într-un discurs care a îmbinat o retrospectivă asupra trecutului cu un apel direct către prezent, potrivit Rador Radio România.

Fără a o numi, președintele Germaniei a făcut aluzie la extrema dreaptă și la ascensiunea partidului de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD), care este deja în frunte în sondajele din mai multe state federale. „Populiștii și extremiștii disprețuiesc instituțiile noastre democratice, otrăvesc dezbaterea publică și profită de frică”, a avertizat el, adăugând: „Democrația nu este condamnată să se predea; se poate apăra singură. Trebuie să acționăm și trebuie să acționăm acum”.

Steinmeier a insistat că 9 noiembrie întruchipează „luminile și umbrele istoriei germane”: nașterea Republicii în 1918, incendierea sinagogilor în 1938 și căderea Zidului Berlinului în 1989. „Această zi reflectă esența identității noastre”, a afirmat el. Dar mesajul său a fost mai degrabă politic decât comemorativ. Președintele a apărat necesitatea unei „democrații combative”, capabilă să-i înfrunte pe cei care încearcă să o submineze din interior, și le-a reamintit tuturor că însăși ordinea constituțională oferă mecanisme pentru aceasta, de la demiterea funcționarilor publici până la interzicerea partidelor politice. „Cei care se ridică împotriva libertății nu pot fi judecători, profesori sau soldați. O democrație puternică trebuie să se protejeze de dușmanii săi”, a declarat el.

Șeful statului a susținut, de asemenea, așa-numitul „cordon sanitar” împotriva extremei drepte. „Nu poate exista nicio colaborare cu extremiștii, nici în guverne, nici în parlamente”, a avertizat el, deși a adăugat o nuanță neobișnuită în aceste vremuri de polarizare: a îndemnat la prudență în ceea ce privește utilizarea nediscriminatorie a termenului „extremism” și le-a cerut partidelor de centru – atât de dreapta, cât și de stânga – să mențină distanța fără a recurge la condamnarea automată. „Este periculos dacă probleme precum migrația sau securitatea nu mai pot fi dezbătute pentru că apar imediat acuzații de rasism”, a afirmat el; „aceasta ar însemna să predăm dezbaterea publică elementelor celor mai radicale”.

Dincolo de protocolul oficial, data a umplut din nou străzile cu simbolism. La Berlin, în fața clădirii comunității evreiești, numele celor 55.696 de evrei uciși în capitală în timpul Holocaustului au fost citite cu voce tare, timp de ore întregi. La evenimentele comemorative, supraviețuitorii și reprezentanții asociațiilor evreiești au reamintit că antisemitismul „nu a dispărut niciodată” și că se manifestă din nou cu forță. Eva Umlauf, una dintre ultimele supraviețuitoare ale lagărului de la Auschwitz, a mărturisit că a simțit „frig” când a realizat că „încă o dată există oameni care sunt entuziasmați de ură”.

Legătura dintre memorie și evenimentele actuale a fost constantă. În declarația sa, Comitetul Internațional de la Auschwitz a făcut apel la „solidaritate activă” cu supraviețuitorii și la o apărare fermă a democrației împotriva retoricii extremiste. „9 noiembrie este o zi de doliu, dar și o zi de responsabilitate”, a declarat vicepreședintele său, Christoph Heubner.

Avertismentul vine într-un moment în care viața evreiască din Germania a devenit din ce în ce mai precară. De la atacurile Hamas asupra Israelului din octombrie 2013, țara a înregistrat peste 2.200 de infracțiuni antisemite. Comisarul guvernamental Felix Klein spune că „lucrurile nu au revenit la normal”. Multe familii evită să afișeze simboluri religioase, iar unele și-au schimbat numele de teama atacurilor. „Este un act constant de echilibrare între vizibilitate și siguranță”, rezumă Josef Schuster, președintele Consiliului Central al Evreilor, care deplânge faptul că „empatia socială s-a răcit”.

La Berlin, poliția oferă protecție zilnică la 163 de instituții evreiești, cu aproape 700 de ofițeri, iar comunitățile își limitează evenimentele publice sau suspendă activitățile culturale. „Situația este tensionată, iar starea de urgență a devenit o rutină”, a declarat un purtător de cuvânt al poliției pentru presa germană. Chiar și așa, Schuster vede recentele demonstrații împotriva extremei drepte ca pe un semn de speranță. „În sfârșit, există cei care se ridică cu adevărat, nu doar postează emoji-uri pe rețelele de socializare”, a glumit el.

Steinmeier, la rândul său, și-a încheiat discursul cu un apel moral: „Știm unde duce ura, de aceea trebuie să fim uniți, să apărăm ceea ce ne unește și să nu cedăm în fața celor care seamănă dezbinare”, a conchis el.

Sursa: LA RAZON / Rador Radio România / Traducerea: Rodezia Costea