Startul noului an școlar și calitatea aerului pe care îl respirăm în orașe / Studiu de caz – Cluj-Napoca / Aerul poluat, al doilea risc de mortalitate la nivel global

Startul unui an școlar aduce inevitabil în discuție tema mobilității urbane, a traficului aglomerat și a poluării atmosferice, factori care influențează sănătatea celor mai tineri dintre locuitori. Clujul este un oraș universitar și școlar dinamic din România, iar datele colectate între anii 2020 și 2025 despre calitatea aerului, și publicate luni, 8 septembrie, arată o scădere graduală a mediei anuale. Trendul general este de îmbunătățire lentă: media anuală pare să scadă de la ani cu episoade severe (2020-2021), spre ani mai echilibrați (2022-2025) cu episoade de poluare mai rare și cu o durată mai scurtă.

De ce Clujul?

Orașul, al doilea ca mărime din România după numărul de locuitori, are un sistem hibrid de monitorizare care oferă date oficiale și civice, ambele fiind puse la dispoziția publicului. Cele patru stații oficiale de monitorizare (CJ-1, CJ-2, CJ-3, CJ-4) sunt completate de rețeaua civică „Strop de aer”. Rețeaua acționează și ca o plasă de siguranță atunci când stațiile oficiale sunt offline. Totodată, oferă acces la istoricul orar, evoluții în timp real și hărți interactive.

Astfel, părinții pot verifica nivelul poluării în drumul către școală, profesorii pot adapta activitățile outdoor, iar autoritățile primesc presiune civică suplimentară pentru a lua decizii.

Calitatea aerului – date colectate de la stațiile oficiale și civice în Cluj-Napoca (2020-2025)

Evoluția ultimilor cinci ani privind calitatea aerului din Cluj-Napoca, conform studiului publicat de revista „Infoclima”, arată astfel:

• Poluarea cu PM2.5 și PM10 are un caracter puternic sezonier, cu vârfuri iarna și valori mult mai bune primăvara și vara.
• 2020–2021: episoade severe de poluare (valori de peste 150 µg/m³ pentru PM10).
• 2022–2025: trend de îmbunătățire lentă, cu episoade mai rare și mai scurte.
• Media anuală a scăzut constant: PM10 de la ~25 µg/m³ (2020) la ~16 µg/m³ (2025), PM2.5 de la ~11 µg/m³ la ~8,6 µg/m³.

De ce are Clujul aerul mai curat azi? Printre măsurile locale care au contat, enumerate în articol, se numără: investiții în transport public și vehicule electrice, benzi dedicate autobuzelor și taxiurilor, piste de biciclete, plantări de arbori și pietonalizarea zonelor centrale – zone centrale transformate în zone pietonale.

Poluarea aerului, al doilea risc global de mortalitate, după hipertensiunea arterială

Contextul nu este doar local – pe 7 septembrie omenirea a marcat Ziua Internațională „Curat pentru un Cer Albastru”, o bună ocazie de a privi cu atenție modul în care respirăm în orașele noastre.

Conform raportului State of Global Air, poluarea atmosferică a cauzat în 2021 aproximativ 8,1 milioane de decese la nivel mondial – adică mai mult de 1 din 8 decese. Este astfel al doilea cel mai mare factor de risc pentru mortalitate, după hipertensiunea arterială. Aproape 90% dintre bolile asociate aerului poluat sunt netransmisibile: afecțiuni cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale, diabet sau cancer pulmonar.

O categorie o reprezintă copiii sub 5 ani: peste 700.000 de decese au fost asociate poluării aerului în 2021, reprezentând 15% din totalul global în această categorie de vârstă.

De asemenea, poluarea poate amplifica efectele fenomenelor extreme, cum sunt valurile de căldură. În orașe precum Bucureștiul, unde temperaturile ridicate se combină cu umezeala și aerul poluat, riscurile pentru sistemul cardiovascular și respirator cresc exponențial.

India și China concentrează peste jumătate din povara globală, dar problemele afectează toate regiunile urbane, inclusiv Europa. Raportul mai evidențiază că dioxidul de azot (NO₂), emis în special de traficul rutier, este un poluant tot mai discutat în orașele aglomerate.

Societatea Europeană de Pneumologie arată că îmbunătățirea calității aerului trebuie să devină o prioritate imediată pentru factorii de decizie.

Factorul climatic și reversul medaliei

Cercetările internaționale arată că încălzirea globală poate contribui indirect la scăderea concentrațiilor de particule PM2.5 și PM10. Motivele includ ierni mai blânde, perioade mai lungi fără inversiuni termice și dispersie mai bună a poluanților. Totuși, această „scădere” are un revers: temperaturile mai ridicate favorizează formarea ozonului troposferic (ozonul de la nivelul solului), un poluant secundar cu impact semnificativ asupra sănătății.

Astfel, deși se observă o reducere a pulberilor în suspensie, există riscul ca verile mai calde să aducă episoade mai dese de ozon ridicat. Acest aspect trebuie inclus în planurile locale de mediu, pentru a evita substituirea unei probleme cu alta, se menționează în articol.

*Informațiile provin din articolul Infoclima „Aerul din orașele noastre și cum putem reduce poluarea excesivă din mediile urbane? Exemplul Clujului”, semnat de Alexandru Luchiian. Conform descrierii, autorul are o experiență de nouă ani în automatizări industriale și, de cinci ani, activează în IT ca specialist în sisteme inteligente. Este fondatorul mai multor proiecte de mediu – Strop de aer, Strop de rouă, SpotFire, Aerul din școala noastră – și este Ambasador Calitatea Aerului pentru OpenAQ.